Excrementele pinguinilor accelerează topirea zăpezii din Antarctica. Cum contribuie un proces natural la încălzirea regiunii. Foto: Magnific.com Excrementele pinguinilor favorizează dezvoltarea algelor pe suprafața zăpezii din Antarctica. Aceste organisme schimbă culoarea stratului de zăpadă și îl ajută să absoarbă mai multă energie solară. În consecință, topirea gheții se poate accelera în zonele în care algele se înmulțesc. Fenomenul atrage atenția cercetătorilor, care încearcă să înțeleagă mai bine legătura dintre fauna sălbatică, microorganisme și schimbările observate în regiunile polare. Acest proces natural ar putea influența estimările privind ritmul în care se topesc zăpada și gheața de pe continentul antarctic. Cum contribuie excrementele pinguinilor la încălzirea Antarcticii „Pinguinii miros foarte urât”, explică Alia Khan, biogeochimistă la Universitatea din Colorado, Boulder, specializată în studiul criosferei, adică al regiunilor de pe Pământ acoperite de gheață și zăpadă. Potrivit cercetătoarei, păsările se deplasează printre propriile excremente și le împrăștie pe suprafețele înzăpezite. Din acest motiv, coloniile de pinguini nu sunt tocmai locuri curate. Totuși, la începutul anului 2026, Khan și echipa sa au pornit într-o expediție în Antarctica pentru a analiza efectele acestor depuneri asupra mediului. Cercetătorii au călătorit cu barca în vestul Peninsulei Antarctice și au colectat probe din mai multe puncte. Unele se aflau în apropierea zonelor în care pinguinii își construiesc cuiburile, iar altele proveneau din regiuni fără colonii de păsări. Scopul a fost să afle de ce această parte a Antarcticii se numără printre regiunile planetei care se încălzesc rapid. Experimentele anterioare indicau deja un posibil factor implicat: excrementele pinguinilor, scrie nationalgeographic.com.es. Khan consideră că legătura dintre animale, nutrienții din mediul înconjurător și algele care cresc pe zăpadă nu este suficient luată în calcul atunci când cercetătorii estimează ritmul topirii gheții. Dacă efectele biologice care întunecă sau colorează suprafața zăpezii sunt ignorate, modelele climatice ar putea subestima viteza cu care se topesc straturile de zăpadă din zonele de coastă. De asemenea, ar putea estima greșit ritmul în care se extind suprafețele lipsite de gheață din Antarctica. De ce apar alge roșii și verzi pe zăpada antarctică În timpul expediției, echipa a căutat zone în care zăpada și gheața aveau nuanțe neobișnuite de roșu sau verde. Aceste culori pot indica prezența unor alge care trăiesc în stratul de zăpadă și care s-au adaptat condițiilor din regiunile polare. În timpul verii antarctice, care este scurtă, temperaturile și condițiile de lumină permit acestor organisme să devină mai active. Atunci când au la dispoziție suficienți nutrienți, algele se dezvoltă și produc pigmenți, precum clorofila. Aceștia le ajută să capteze energia luminii solare, necesară pentru creștere și reproducere. Nutrienții care susțin dezvoltarea algelor provin, în parte, din excrementele pinguinilor. Aceste depuneri, cunoscute sub numele de guano, sunt bogate în fosfați. Fosforul este un element important pentru dezvoltarea organismelor vii, iar disponibilitatea sa poate limita creșterea algelor. Astfel, se formează un lanț de procese naturale. În zonele cu mai mulți pinguini se acumulează cantități mai mari de guano. Acesta îmbogățește zăpada cu nutrienți, favorizând înmulțirea algelor. Pe măsură ce algele se dezvoltă, suprafața zăpezii poate căpăta nuanțe roșiatice sau verzui. Schimbarea culorii nu este doar un fenomen vizibil. Ea poate influența și cantitatea de energie solară absorbită de suprafața acoperită cu zăpadă. Cu cât mai multă căldură poate absorbi zăpada colorată Zăpada curată reflectă o mare parte din radiația solară înapoi în atmosferă. Această capacitate de a reflecta lumina contribuie la menținerea temperaturilor scăzute în regiunile polare. Citește și: Pinguinii mumificați din Antarctica, relicve vechi de mii de ani scoase la iveală de topirea gheții Atunci când algele colorează zăpada, proprietățile suprafeței se schimbă. Aceasta poate reflecta mai puțină lumină și poate absorbi mai multă energie solară. Energia suplimentară favorizează încălzirea și poate accelera topirea stratului de zăpadă. Potrivit unor cercetări anterioare citate în materialul original, zăpada roșiatică poate absorbi cu aproximativ 20% mai multă energie solară decât zăpada curată. Acest lucru înseamnă că suprafața se poate încălzi mai mult, ceea ce favorizează topirea. În zonele bogate în nutrienți, algele pot produce cantități mai mari de pigmenți. În anumite condiții, zăpada capătă astfel o nuanță verde, asociată cu prezența clorofilei. Cercetările menționate în material indică faptul că zăpada verde poate absorbi cu până la 40% mai multă căldură decât zăpada curată. Dacă aceste valori se aplică în condițiile locale analizate, efectul asupra topirii poate fi mai puternic decât în cazul zăpezii roșiatice. Prin urmare, zonele în care se găsesc colonii mari de pinguini și alte păsări marine pot avea condiții favorabile unei topiri mai accentuate. Totuși, amploarea fenomenului depinde și de alți factori, precum temperatura aerului, radiația solară și proprietățile stratului de zăpadă. Legătura dintre pinguini, alge și topirea gheții Descoperirile evidențiază o conexiune între ecosistemele marine și organismele care trăiesc pe zăpada Antarcticii. Pinguinii fac parte din lanțul trofic marin, dar efectele prezenței lor nu se limitează la ocean sau la zonele de coastă. Excrementele transportă nutrienți pe uscat și contribuie la dezvoltarea algelor. Acestea modifică proprietățile suprafeței zăpezii și pot influența cantitatea de energie solară absorbită. „Această descoperire leagă rețeaua trofică marină de ecologia zăpezii”, a explicat Alia Khan, potrivit materialului original. Fenomenul ar putea avea o importanță mai mare decât pare la prima vedere. Unele colonii de pinguini cuprind sute de mii sau chiar milioane de exemplare. Cantitățile mari de guano acumulate în aceste locuri pot furniza algelor nutrienții necesari pentru dezvoltare. Cu cât suprafața afectată este mai mare, cu atât efectele asupra proprietăților zăpezii ar putea deveni mai importante la nivel local. Cercetătorii încearcă să stabilească în ce măsură acest proces contribuie la topirea observată în diferite regiuni ale Antarcticii. De ce ar putea fenomenul să se extindă în următorii ani Schimbările care au loc în Antarctica influențează și distribuția coloniilor de pinguini. Potrivit materialului original, unele colonii s-au deplasat tot mai mult spre sud în ultimii ani. Foto: magnific.com Această modificare a distribuției ar putea favoriza apariția unor noi zone în care zăpada se colorează în verde, dacă păsările ajung în regiuni unde condițiile permit dezvoltarea algelor. Pentru a înțelege mai bine fenomenul, cercetătorii consideră necesară colectarea unor noi probe și efectuarea de măsurători în mai multe colonii cunoscute. Aceste date ar putea ajuta la stabilirea legăturii dintre cantitatea de guano, dezvoltarea algelor și energia solară absorbită de zăpadă. Includerea acestor procese biologice în modelele climatice ar putea îmbunătăți estimările privind schimbările care afectează suprafețele acoperite cu zăpadă și gheață. Citește și: Cum reușesc pinguinii să-și împingă prada în afara razei de acțiune? Pinguinii nu provoacă în mod direct schimbările climatice, iar excrementele lor reprezintă o componentă naturală a ecosistemului. Totuși, efectele acestora asupra algelor și culorii zăpezii arată cât de complexe sunt interacțiunile dintre organismele vii și mediul polar. Înțelegerea acestor legături îi poate ajuta pe oamenii de știință să evalueze mai precis ritmul schimbărilor din Antarctica și rolul pe care procesele naturale îl au în evoluția acestui ecosistem.