Cercetătorii au aflat de ce pinguinii trebuie să se scufunde tot mai adânc după hrană. foto: AI Un nou studiu realizat de cercetători japonezi schimbă modul în care este explicat unul dintre cele mai cunoscute fenomene din ecologia păsărilor marine. Oamenii de știință au descoperit că pinguinii Adélie nu își epuizează neapărat sursa de hrană din jurul coloniilor, ci determină prada să se retragă în zone mai greu accesibile. Rezultatele cercetării, publicate în revista Proceedings of the Royal Society B, sugerează că faimosul „halou al lui Ashmole” – zona din jurul coloniilor unde hrana pare mai puțin abundentă – ar putea fi explicat nu doar prin consumul prăzii, ci și prin schimbarea comportamentului acesteia. O ipoteză veche, pusă sub semnul întrebării Până acum, cercetătorii au considerat că numărul mare de păsări reduce cantitatea de hrană disponibilă în apropierea coloniilor. Noua cercetare arată însă că prada ar putea rămâne în zonă, dar se deplasează în locuri unde este mai dificil de capturat. „În mod tradițional, acest fenomen a fost explicat prin epuizarea hranei. Totuși, prada poate deveni mai greu de prins dacă își modifică distribuția sau comportamentul ca răspuns la prezența prădătorilor”, a explicat Hina T. Watanabe, cercetător postdoctoral la Institutul Național de Cercetare Polară din Japonia și coautoare a studiului. Mii de scufundări monitorizate sub gheața Antarcticii Pentru a înțelege modul în care vânează pinguinii Adélie, cercetătorii au echipat 23 de exemplare cu dispozitive GPS, senzori de mișcare, instrumente pentru măsurarea adâncimii și chiar camere video miniaturale. În total, au fost analizate peste 6.000 de scufundări desfășurate în timpul a 30 de expediții de hrănire, în apropierea unei colonii din Golful Hukuro, Antarctica de Est. foto: pexels.com Citește și: Pinguinii gentoo au fost reanalizați de oamenii de știință! O singură specie ascunde de fapt patru linii evolutive cu destine diferite Datele au permis reconstruirea traseului tridimensional al fiecărei scufundări și identificarea momentului exact în care pinguinii capturau krill, principala lor sursă de hrană. Un nou studiu schimbă tot ce se știa despre modul în care vânează pinguinii Analiza a arătat că, pe măsură ce păsările foloseau în mod repetat aceleași deschideri din gheață pentru a intra în apă, acestea erau nevoite să înoate tot mai departe și să coboare la adâncimi mai mari pentru a găsi prada. În schimb, odată ce ajungeau la bancurile de krill, succesul capturilor rămânea aproape neschimbat. „Am observat că pinguinii trebuiau să se scufunde progresiv mai adânc și să înoate mai mult până întâlneau prada. Totuși, după ce o găseau, rata capturilor rămânea aceeași”, a precizat Watanabe. Potrivit cercetătoarei, acest lucru indică faptul că accesibilitatea hranei este la fel de importantă ca abundența ei, notează earth.com. „Rezultatele sugerează că modul în care prada devine accesibilă, și nu doar cantitatea acesteia, influențează strategia de hrănire a prădătorilor”, a adăugat ea. O descoperire importantă pentru ecologi Cercetătorii susțin că roiurile de krill nu sunt consumate complet, ci se deplasează temporar spre adâncimi mai mari sau în lateral pentru a evita atacurile repetate ale pinguinilor. Cercetătoarea speră că viitoarele studii vor arăta cum interacțiunile dintre prădători și pradă influențează ecosistemele marine, de la comportamentul individual al animalelor până la distribuția resurselor la nivelul întregilor colonii de păsări. foto: pexels.com „Hrana poate deveni dificil de obținut chiar dacă nu s-a epuizat”, a subliniat Watanabe. În cazul coloniilor foarte numeroase, unde zeci de mii de păsări vânează în aceeași zonă, aceste mici deplasări ale prăzii se pot acumula și pot crea impresia că resursele au dispărut, deși ele sunt încă prezente. Cercetările vor continua Autorii studiului recunosc că nu au urmărit direct deplasările krillului, ci au dedus comportamentul acestuia analizând exclusiv mișcările pinguinilor. „Am dedus schimbările privind accesibilitatea prăzii din comportamentul pinguinilor, însă nu am observat direct deplasările krillului. Următorul pas este să combinăm senzorii montați pe animale cu tehnologii care pot măsura direct distribuția prăzii sub gheața marină”, a explicat Hina T. Watanabe. Citește și: De ce pinguinii hrăniți fără limite ajung să îmbătrânească mai repede