Zimbrul, specie strict protejată, găsit mort și decapitat la Bistrița-Năsăud. Ce spune un specialist despre suspiciunea de braconaj. Imagine reperezentativă. Sursa foto: Volker Hohlfeld / imago stock&people / Profimedia Un zimbru de peste 800 de kilograme, care în ultimele săptămâni devenise o prezență cunoscută pe Valea Ilvelor, a fost găsit mort și decapitat în apropierea localității Măgura Ilvei din județul Bistrița-Năsăud. Animalul, provenit dintr-o rezervație din județul Suceava, fusese văzut în curți și livezi, iar cu doar o zi înainte de descoperirea trupului său, medicii veterinari interveniseră după ce acesta prezentase semne că se simte rău. Acum, autoritățile încearcă să stabilească împrejurările în care a murit, iar lipsa capului ridică suspiciuni privind un posibil act de braconaj. Alexandru Bulacu, director executiv al Societății Române de Sălbăticie, a vorbit, într-un interviu acordat pentru zooland.ro, despre acest caz, despre responsabilitățile celor care gestionează animalele sălbatice și despre cât de mult contează fiecare exemplar pentru viitorul unei specii care încearcă să-și recapete locul în natură. Zimbrul găsit mort la Măgura Ilvei fusese văzut cu o zi înainte de medici veterinari Apariția zimbrului pe Valea Ilvelor atrăsese atenția localnicilor încă din 23 septembrie, când animalul a fost observat în zona Lunca Ilvei. Ulterior, acesta s-a deplasat spre Măgura Ilvei, unde a fost văzut inclusiv prin curți și livezi. Deși cântărea peste 800 de kilograme, iar dimensiunile sale ar fi putut intimida, localnicii îl descriau ca fiind blând și spuneau că nu părea agresiv. Potrivit informațiilor apărute în presa locală, cu o zi înainte să fie găsit mort, zimbrul ar fi prezentat semne de rău și spume la gură. Reprezentanții Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) ar fi intervenit, l-ar fi sedat și i-ar fi prelevat probe pentru analize. După intervenție, animalul și-ar fi revenit, existând imagini în care apare deplasându-se normal, notează adevarul.ro. Joi seară, însă, trupul său a fost găsit fără cap. Polițiștii și reprezentanții DSVSA s-au deplasat la fața locului pentru a stabili ce s-a întâmplat. Iar una dintre ipotezele luate în calcul este cea a braconajului, inclusiv posibilitatea ca animalul să fi fost ucis pentru trofeu. Cauza exactă a morții și împrejurările în care a fost decapitat urmează să fie clarificate în urma verificărilor. Alexandru Bulacu, zoolog: „Îmi pare rău să cred că ne întoarcem cu 200 de ani în urmă” Recent, Aleexandru Bulacu, zoolog și director executiv al Societății Române de Sălbăticie, vorbea într-un interviu acordat pentru zooland.ro despre situația în care se află zimbrul în țara noastră și afirma că braconajul nu mai este una dintre problemele principale ale speciilor vulnerabile. Acum, specialistul atrage atenția că este important să aflăm ce s-a întâmplat înainte de a trage o concluzie. Totuși, recunoaște că îl întristează gândul că un animal atât de valoros pentru conservarea speciei ar fi putut fi ucis doar pentru a-i fi luat capul: „Evident, este importantă soluția anchetei. Din păcate, se întâmplă să existe decese, poate să fie din cauze naturale. Nu-mi dau seama exact ce s-a întâmplat acolo. Doar că, cumva, îmi pare rău să cred că ne întoarcem cu 200 de ani în urmă, când am făcut să dispară specia exact pentru dorința noastră de afirmare și de a avea propriile trofee Vreau să vă spun că în trecut, cel puțin în zona de reintroducere de la Armeniș, din Caraș-Severin, dacă au mai existat decese, părți din zimbrii au fost donate către Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa din București. Dacă cineva a luat capul doar pentru a avea acasă un trofeu, un craniu de zimbru, este cel puțin trist. Dar e important de văzut ce s-a întâmplat cu zimbru. Repet, poate să fie și deces din cauze naturale. Singura problemă rămâne cine și de ce a luat acel cap”. Citește și: Autostrăzile, agricultura și dispariția habitatelor pun presiune pe mamiferele sălbatice din România. Alexandru Bulacu, zoolog: „Orice încercare de recuperare a unei specii este mult, mult mai scumpă decât procesul prin care se pierde” EXCLUSIV Ce ar trebui să facă oamenii când un zimbru ajunge în apropierea gospodăriilor Un animal atât de mare care ajunge în preajma curților și a livezilor îi poate speria pe oameni, care se pot teme pentru siguranța lor, dar și pentru posibile pagube materiale pe care le-ar putea suferi. În astfel de situații, reacția celor care întâlnesc un astfel de animal este cea care face diferența. Totuși, eventualele pagube provocate de o specie strict protejată nu justifică uciderea animalului, existând proceduri prin care persoanele afectate pot solicita despăgubiri. „Ca orice animal sălbatic poate să ajungă la conflicte cu populația. Doar că și dacă există aceste pagube, e important pentru toată lumea să înțeleagă că fiind o specie strict protejată, acele pagube pot fi despăgubite de către Ministerul Mediului. Deci nu ar trebui să se ajungă la… Să vedem care e rezultatul anchetei. Sper că nu-i cazul să fie fost ucis de localnici, pentru că există metode, există personal care are atribuții în îndepărtarea individului, în alungarea lui”, a subliniat specialistul. De asemenea, situația nu trebuie gestionată pe cont propriu: „În primul rând, trebuiau anunțate autoritățile pentru că nu toată lumea știe să anunțe Garda de Mediu sau gestionarul fondului de vânătoare pe suprafața căruia se află animalul în discuție. Dar, prin simplu apel la 112, autoritățile știu care sunt măsurile cele mai potrivite”. Cine răspunde de un zimbru după ce este eliberat în natură Reintroducerea unei specii presupune resurse umane și financiare importante, iar munca nu se încheie odată cu eliberarea animalului. „Zimbrul, ca orice animal sălbatic, devine proprietate a statului român și se află în gestiunea administratorului fondului de vânătoare pe suprafața căruia se află. Deci, responsabil este ori Ocolul Silvic, ori alt tip de gestionar privat. Și ei chiar știu care sunt măsurile cele mai potrivite. Și, repet, dacă pagubele se produc din cauza unei specii strict protejate, atunci se poate face, apelându-se primăria, un dosar de constatare a pagubelor, urmând ca Ministerul, dacă se îndeplinesc toate condițiile, să poată despăgubi persoana în cauză”, a explicat Alexandru Bulacu. Fiecare zimbru pierdut este un pas înapoi pentru conservarea speciei Zimbrul european (Bison bonasus) este o specie strict protejată și unul dintre animalele emblematice ale României. Deși numărul exemplarelor a crescut în urma inițiativelor de reintroducere, nu toate populațiile au ajuns în punctul în care să se poată menține singure, fără intervenții suplimentare. Într-un asemenea context, pierderea unui exemplar nu este doar dispariția unui singur animal. „Din păcate populațiile din România nu sunt atât de mari, exceptând, repet, cei de la Armeniș, cu un număr suficient de mare. Dar celelalte populații, evident că pot să ajungă la o autosusținere după ce depășesc un număr de măcar 250 de indivizi adulți. Ceea ce nu-i cazul peste tot. Sigur, orice pierdere a unui exemplar este un mic pas în spate în salvarea definitivă a speciei”, a subliniat specialistul. Reintroducerea zimbrului presupune și să învățăm din nou să conviețuim cu el Sunt aproximativ două secole de când zimbrul a dispărut din fauna României. De aceea, revenirea sa în sălbăticie nu presupune doar găsirea unor habitate potrivite pentru eliberare, ci și faptul că oamenii trebuie să se obișnuiască din nou cu prezența unui animal de mari dimensiuni în apropierea lor. „E foarte greu să facem progrese mari și într-un timp scurt. Orice proces de reintroducere înseamnă extraordinar de multe resurse și umane, și financiare, și înseamnă învățare. Pentru că, până la urmă, chiar și noi am uitat cum să conviețuim cu aceste animale. Adică în 200 de ani sunt multe generații și nu mai este un lucru comun pentru noi. Și atunci, sigur că suntem oarecum, nu neapărat speriați, dar măcar circumspecți în ceea ce privește relația noastră directă cu fauna”, a spus Alexandru Bulacu. Un craniu de zimbru nu poate fi luat pur și simplu ca trofeu În așteptarea concluziilor anchetei, rămâne de lămurit nu doar cauza morții animalului, ci și motivul pentru care acesta a fost găsit fără cap. Dacă se va stabili că a fost vorba despre o ucidere intenționată, cazul va ridica întrebări serioase privind respectarea regimului de protecție a unei specii care a trecut printr-un proces îndelungat de recuperare. Alexandru Bulacu subliniază că orice intervenție asupra unui exemplar dintr-o specie strict protejată trebuie să respecte legea. Recoltarea unor părți ale animalului poate avea loc în scopuri științifice, însă nu poate fi tratată ca un gest lipsit de consecințe atunci când este făcută fără autorizare: „Chiar îmi doresc să nu fi fost un caz de braconaj sau ceva, pentru că orice specie ucisă fără autorizare prealabilă se transformă în braconaj și mi-ar părea rău să cred că putem merge până acolo încât să braconăm un exemplar și așa aflat în dificultate. Dar, da, să așteptăm rezultatul anchetei și să vedem ce constată autoritățile. E important de văzut ce s-a întâmplat, dar oricum chiar și recoltarea de părți ale unui individ dintr-o specie strict protejată este sancționabilă de lege. Deci pentru aceste lucruri se pot recolta, așa cum spuneam, în scopuri științifice. Există colecții, așa cum spuneam, sunt chiar acum în Bialoweja în Polonia, exact unde sunt cei mai mulți indivizi din specia zimbru și unde de fapt a început toată recuperarea speciei, să zicem. Și este impresionantă colecția de cranii și schelete de zimbru. Dar vorbim de 100 de ani de experiență și de cercetare a speciei”. Citește și: Cât de bine sunt protejate animalele sălbatice în România și ce se întâmplă când legea permite excepții. Laura Coca, specialist în politici publice de mediu: „Riscul nu este acela de a proteja speciile mai mult decât cere Uniunea, ci de a le proteja mai puțin” EXCLUSIV