Un fenomen genetic rar a dat naștere unui rechin auriu cu ochi albi în apele Costa Ricăi

Un fenomen genetic rar a dat naștere unui rechin auriu cu ochi albi în apele Costa Ricăi! Rechinii sunt recunoscuți drept prădători eficienți ai oceanelor, perfecționați de milioane de ani de evoluție. Culoarea lor, de regulă sobră – gri, brun sau nisipiu – nu este întâmplătoare, ci un mecanism de camuflaj esențial pentru supraviețuire. Tonurile stridente nu își au locul în arsenalul acestor vânători tăcuți. Și totuși, natura are talentul de a încălca propriile reguli atunci când combinațiile genetice o permit.

Un rechin auriu, prins în largul Americii Centrale

Un astfel de moment ieșit din comun a fost documentat recent în largul coastei Costa Ricăi, unde o captură aparent obișnuită s-a transformat într-un caz științific de excepție.

În luna august 2024, pescari sportivi aflați în apropierea Parcului Național Tortuguero au prins un rechin-doică (Ginglymostoma cirratum), o specie cunoscută pentru comportamentul său calm și pentru coloritul maroniu discret. De această dată însă, animalul era imposibil de confundat, conform springer.com. 

O întâlnire neașteptată

Rechinul avea un corp de un portocaliu intens, aproape auriu, iar ochii săi erau complet albi, lipsiți de irisul închis caracteristic. După ce a fost măsurat, fotografiat și examinat vizual, exemplarul a fost eliberat în siguranță la aproximativ 37 de metri adâncime, în apele calde ale Mării Caraibilor.

Citește și: Sunt rechinii leopard periculoși sau agresivi? Ce trebuie să știi

Explicația științifică din spatele culorii aurii

Fotografiile și datele colectate au ajuns în cele din urmă la o echipă internațională de cercetători, coordonată de Marioxis Macías-Cuyare, de la Universitatea Federală din Rio Grande, Brazilia. Analizând aspectul exemplarului, specialiștii au ajuns la o concluzie rar întâlnită chiar și în literatura de specialitate.

Culoarea neobișnuită a rechinului este rezultatul unei combinații genetice extrem de rare: albinism și xantism manifestate simultan. Albinismul presupune absența pigmentului închis la culoare, în timp ce xantismul determină o producție excesivă de pigmenți galbeni. Împreună, aceste două anomalii formează o condiție cunoscută sub numele de albino-xantocromism.

„Exemplarul prezenta o colorare uniformă, intensă, variind de la galben la portocaliu, și ochi complet albi, fără iris vizibil. Aceste trăsături indică prezența albino-xantocromismului, nu doar a xantismului izolat”, au explicat cercetătorii în raportul publicat în august 2025 în revista Marine Biodiversity.

O raritate care nu pare să fi fost un handicap

Deși la prima vedere o astfel de culoare ar părea dezavantajoasă pentru un prădător marin, datele colectate sugerează contrariul. Rechinul avea o lungime de aproximativ 200 de centimetri, ceea ce indică faptul că ajunsese la maturitate completă – un proces care, în cazul rechinului-doică, poate dura zece ani sau mai mult.

Acest detaliu este esențial: animalul nu doar că supraviețuise cu această colorație neobișnuită, ci reușise să crească și să se dezvolte normal într-un mediu competitiv, dominat de prădători eficienți și presiuni constante.

Citește și: Rechini filmați în timp ce înoată în interiorul unuia dintre cei mai activi vulcani submarini din lume

Un fenomen extrem de rar, dar nu unic

Deși este primul caz documentat de rechin-doică cu albinism și xantism simultan, albino-xantocromismul a mai fost observat sporadic în natură. Printre exemplele cunoscute se numără un pește Epinephelus drummondhayi, capturat în Golful Mexic în 1978, și o pisică de mare Raja montagui, descrisă în Marea Irlandei în 2018.

Astfel de apariții sunt excepționale și oferă indicii prețioase despre diversitatea genetică și capacitatea de adaptare a speciilor.

Întrebări deschise pentru viitor

Cercetătorii subliniază că această descoperire ridică numeroase semne de întrebare. Este vorba despre un caz izolat sau despre o variație genetică mai frecventă decât se credea? Pot factorii de mediu specifici regiunii nordice a Caraibilor să influențeze apariția unor astfel de mutații? Sau asistăm pur și simplu la o manifestare rară, dar naturală, a diversității genetice a speciei?

Indiferent de răspuns, „rechinul auriu” din Costa Rica rămâne un simbol al complexității vieții marine și o dovadă că oceanele încă ascund surprize care pot schimba modul în care înțelegem evoluția și adaptarea în natură.