Schimbările climatice ar putea crește dramatic riscul mușcăturilor de șarpe la nivel global, potrivit OMS

Specii extrem de veninoase precum mocasinul de apă din America de Nord, kraitul asiatic sau temutul mamba negru african ar putea migra către noi habitate din cauza temperaturilor tot mai ridicate și a extinderii activităților umane, avertizează un nou studiu coordonat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Cercetarea, publicată joi în revista științifică PLOS Neglected Tropical Diseases, arată că încălzirea globală și distrugerea habitatelor naturale împing tot mai multe specii de șerpi veninoși spre zone dens populate sau către regiuni unde astfel de reptile nu existau până acum.

Temperaturile ridicate aduc șerpii mai aproape

Potrivit autorilor studiului, schimbările climatice ar putea duce la un număr mai mare de întâlniri între oameni și șerpi, ceea ce ar însemna și mai multe cazuri de mușcături veninoase la nivel mondial.

Cercetătorii avertizează că multe specii sunt nevoite să își schimbe teritoriile pentru a evita temperaturile extreme și degradarea habitatelor provocată de expansiunea urbană, agricultură intensivă și defrișări.

Deși statisticile privind mușcăturile de șarpe sunt adesea incomplete, majoritatea cazurilor sunt raportate în regiunile tropicale, în special în sudul Asiei. Autorii estimează că la nivel global apar aproximativ patru milioane de cazuri noi în fiecare an.

Până acum, riscurile erau analizate mai ales la nivel local sau național, însă exista foarte puțină claritate privind modul în care schimbările climatice și creșterea populației vor modifica aceste pericole în viitor.

Habitatele celor mai veninoși șerpi din lume

Pentru noul studiu, echipa de cercetare a folosit baze de date publice și private, arhive muzeale, lucrări științifice și platforme de tip citizen science pentru a cartografia distribuția globală a celor mai veninoase specii de șerpi.

Ulterior, specialiștii au realizat modele predictive pentru anii 2050 și 2090, încercând să afle cum vor influența temperaturile mai ridicate răspândirea acestor reptile.

Ce specii ar putea migra în următorii ani

Printre speciile care ar putea fi forțate să își schimbe habitatul se numără:

• mocasinii de apă din America de Nord;
• cobrele scuipătoare africane;
• viperele din America de Sud și Europa;
• șerpii krait din Asia.

Experții avertizează că unele dintre aceste specii extrem de periculoase s-ar putea extinde către zone foarte populate, ceea ce ar expune miliarde de oameni unui risc mai mare de mușcături.

Supraviețuirea șerpilor, amenințată de climă

În același timp, schimbările climatice reprezintă și o amenințare majoră pentru supraviețuirea șerpilor.

Șerpii coral din Amazon, viperele puff adder din Africa și șerpii copperhead din Papua Noua Guinee sunt printre speciile care ar putea fi grav afectate de temperaturile ridicate și de transformarea zonelor umede, pădurilor și pajiștilor în terenuri agricole, ferme și orașe.

În unele cazuri extreme, anumite specii ar putea ajunge chiar în pragul dispariției.

Speciile periculoase ar putea apărea în regiuni noi

Studiul arată că mamba negru, una dintre cele mai temute specii de șerpi veninoși din lume, ar putea migra din zonele de coastă ale Kenyei și din regiuni ale Eritreei, Etiopiei, Djibouti și Congo către părți din Nigeria, Africa de Sud și Somalia.

În zonele urbane și foarte populate, întâlnirile cu șerpii ar putea deveni mai frecvente în locuri intens circulate, precum:

• locuri de joacă;
• piste de alergare;
• surse de apă;
• terenuri agricole.

În India, unele dintre cele mai periculoase specii — inclusiv vipera lui Russell, cobra indiană și șerpii krait — ar putea migra din sud către nordul mult mai populat al țării.

De asemenea, șerpii krait din Asia ar putea părăsi pădurile din provincia Yunnan din China și Myanmar pentru a ajunge în orașe mai aglomerate din nordul și centrul regiunii.

Citește și: Lacrimile de cămilă pot neutraliza veninul șerpilor? Nu. Dar cercetările au descoperit altceva

Zonele rurale sărace, cele mai vulnerabile

Cercetătorii avertizează că efectele ar putea fi mult mai grave în comunitățile rurale sărace, unde fermierii lucrează adesea desculți pe câmp, iar accesul la servicii medicale și ser antiviperin este limitat.

Specialiștii speră ca studiul să ajute autoritățile sanitare să identifice mai bine regiunile unde trebuie concentrate resursele medicale și stocurile de antivenin.

Totodată, cercetarea subliniază importanța conservării speciilor vulnerabile de șerpi.

Recomandările experților pentru populație

David Williams, unul dintre autorii studiului, spune că oamenii trebuie să fie mai atenți la schimbările din mediul înconjurător și să adopte măsuri preventive simple pentru a reduce riscul întâlnirilor periculoase cu șerpii.

„Oamenii ar trebui să fie mereu atenți la mediul în care se află și să observe schimbările din jurul lor. În cazul animalelor veninoase care pot reprezenta un risc pentru sănătate, este important să luăm măsuri active de prevenție și evitare a pericolului”, a explicat cercetătorul.

El recomandă:

• purtarea încălțămintei închise;
• atenție sporită la locul unde sunt puse mâinile și picioarele;
• folosirea unei surse de lumină pe timpul nopții;
• evitarea contactului cu șerpii întâlniți;
• lăsarea animalelor să părăsească singure zona.

„De asemenea, este important să știm ce trebuie făcut în cazul unui accident”, a adăugat specialistul.

Citește și: Șerpii domină apelurile la 112 legate de fauna urbană din București