Alga aurie-maronie cunoscută sub numele de crayweed (denumirea științifică Phyllospora comosa) este o componentă vitală a sănătății marine de-a lungul coastei de sud-est a Australiei. Această algă formează adevărate „păduri subacvatice” care nu doar că absorb dioxidul de carbon din apă, contribuind la combaterea schimbărilor climatice, ci oferă și refugii esențiale pentru o multitudine de specii marine. Pădurile subacvatice din Australia: Replantarea și refacerea a peste 60 de hectare de păduri de alge În aceste habitate complexe își găsesc locul atât organisme mici, cât și vietăți precum abalone-ul (un tip de scoică marină prețioasă) și homarul de stâncă, care depind de aceste zone pentru reproducere și supraviețuire, potrivit unui reportaj CNN. Cu toate acestea, în anii 1980, crayweed-ul a dispărut complet de pe o întindere de aproximativ 70 de kilometri de coastă în zona orașului Sydney, din cauza poluării intense cauzate de deversarea apelor uzate direct în mare. Această pierdere a dus la colapsul unui ecosistem complex, lăsând recifurile goale și lipsite de viață. În prezent, speranța renaște datorită „Operațiunii Crayweed”, o inițiativă amplă de restaurare ecologică coordonată de cercetători de la universități și institute de știință marine. Scopul acestui proiect ambițios este replantarea și refacerea a peste 60 de hectare de păduri de alge pe recifuri stâncoase aflate la mică adâncime în jurul orașului Sydney. „Nu reintroducem doar o specie. Reconstruim un ecosistem întreg”, explică Adriana Vergés, ecolog marin la Universitatea din New South Wales și cofondatoare a proiectului. Echipe de cercetători și voluntari „plantează” manual exemplare masculine și feminine de alge În prezent, calitatea apei din zona metropolitană a Sydney-ului s-a îmbunătățit suficient pentru a permite revenirea acestei specii sensibile. Totuși, restaurarea implică o muncă minuțioasă: echipe de cercetători și voluntari „plantează” manual exemplare masculine și feminine de crayweed, recoltate din medii naturale sănătoase, pe suporturi biodegradabile fixate pe fundul marin. Reproducerea crayweed-ului are loc atunci când plantele masculine eliberează spermatozoizi în apă, fertilizând ovulele plantelor feminine. Din ouăle fertilizate se dezvoltă noi plante, care se ancorează de substratul stâncos și încep să formeze păduri dense. După ce acest proces este stabilizat, suporturile biodegradabile sunt îndepărtate, iar pădurea subacvatică evoluează liber. Citește și: Cum au devenit balenele atât de mari? În cei peste zece ani de la lansarea proiectului, echipa Operațiunii Crayweed a lucrat în 16 situri din jurul recifelor din Sydney. Dintre acestea, șapte au deja populații stabile de alge. Până în prezent, peste două hectare au fost restaurate cu succes, iar biodiversitatea începe să revină, inclusiv fauna microscopică care susține lanțul trofic marin. În anul 2024, proiectului i s-au adăugat trei noi locații: Lurline Bay, Dee Why și South Maroubra. Progresele sunt remarcabile: la Dee Why, populația de crayweed a crescut de la doar 10 plante la 466 într-un singur an. Iar în South Maroubra, la începutul lui 2025, s-au stabilit deja peste 1.500 de exemplare. „Este o bucurie imensă să le văd cum se întind. S-au dezvoltat atât de mult încât, la reflux, le poți vedea dansând în valuri fără să intri în apă”, mărturisește Vergés, cu entuziasm. Populația de alge maronii a crescut de la doar 10 plante la 466 într-un singur an Următoarea etapă a proiectului prevede extinderea reabilitării în încă 10 situri, în următorii doi ani și jumătate. Prue Francis, expert în științe marine de la Universitatea Deakin, care nu este implicată direct în proiect, subliniază importanța acestor eforturi: „Spre deosebire de recifurile de corali, care când se albesc atrag imediat atenția prin spectacolul vizual, pădurile de alge dispar în tăcere. Iar când ne dăm seama, e deja prea târziu. Restaurarea lor nu înseamnă doar salvarea unor plante, ci refacerea unor ecosisteme întregi care susțin viața marină.” Cercetătorii analizează cu atenție rolul geneticii în supraviețuirea algelor la temperaturi în creștere Tehnologii moderne și avansate pentru a adapta această algă aurie-maronie Pe lângă eforturile clasice de replantare, echipa din spatele Operațiunii Crayweed utilizează tehnologii moderne și avansate pentru a adapta această algă aurie-maronie la schimbările climatice tot mai severe, caracterizate de temperaturi mai ridicate și condiții meteorologice extreme. Un aspect inovator al acestui demers este combinarea deliberată a populațiilor de crayweed din nordul și sudul regiunii Sydney, cu scopul de a menține și proteja diversitatea genetică naturală a speciei, esențială pentru reziliența acesteia în fața factorilor de stres climatic. Mai mult, cercetătorii analizează cu atenție rolul geneticii în supraviețuirea algelor la temperaturi în creștere, dar și impactul microbilor asociați acestor plante. Acești microbi, care formează o comunitate simbiotică cu alga, ar putea juca un rol crucial în creșterea capacității acesteia de a face față stresului termic. Înființarea unei biobănci, în cazul unor dezastre naturale majore Un alt obiectiv de maximă importanță al proiectului este înființarea unei biobănci – un depozit specializat unde material genetic (spermă și ovule) de la populațiile existente este crioconservat la temperaturi extrem de scăzute. Această rezervă genetică are rolul de a servi drept „plan de urgență” în cazul unor dezastre naturale majore, cum ar fi valuri extreme de căldură care, în alte zone, au provocat dispariția completă a acestor alge. „Colectăm material genetic și îl conservăm în condiții de frig extrem. Fără o astfel de biobancă, dacă o populație este pierdută, aceasta este pierdută definitiv,” explică Catalina Musrri Fuenzalida, doctorandă la Universitatea din Sydney și una dintre cercetătoarele implicate direct în proiect. Citește și: Cine a trăit înainte de Tyrannosaurus Rex Pentru Catalina, acest proiect depășește granițele științei, oferindu-i și o sursă importantă de inspirație și speranță. „Ca tânăr cercetător, există momente când simți că totul este pierdut. Dar această inițiativă este ceva real, palpabil, capabil să schimbe cu adevărat situația. Îți dă o motivație enormă,” mărturisește ea cu entuziasm. Operațiunea Crayweed face parte dintr-un efort global mult mai amplu, cunoscut sub numele de Provocarea Pădurilor de Alge Marine („Marine Forests Challenge”), care și-a propus să restabilească aproximativ 4 milioane de hectare de păduri marine pe tot globul până în anul 2040. Această inițiativă globală subliniază importanța crucială a acestor habitate în menținerea sănătății ecosistemelor oceanice și în lupta împotriva schimbărilor climatice. Sursa Foto: Tom Burd