Ce se întâmplă dacă un animal este ținut în condiții improprii? Cine poate face un control, unde poți sesiza situația și ce măsuri pot fi luate. Sursa foto: silvia cozzi / Alamy / Profimedia Când alegi să aduci acasă un animal de companie, trebuie să știi că veți avea împreună un drum lung de parcurs. Nu este doar o jucărie, nu trebuie să-l iei „pentru copii” și nici pentru că ești atras de o anumită rasă, fără să știi ce presupune îngrijirea acestora. Specialiștii în comportament și dresaj canin vorbesc adesea despre cât de important este ca, înainte de orice, omul să se asigure că va fi compatibil cu viitorul său animal de companie și că știe ce presupune viața alături de el. Dincolo de aceste aspecte, există și un cadru legal. Nu vorbim doar despre responsabilități precum hrană, plimbări și vizite la medicul veterinar atunci când apare o problemă, ci despre o serie de reguli privind identificarea animalului, vaccinarea, sterilizarea, condițiile în care este ținut și chiar modul în care este plimbat în spațiile publice. Dar ce spune, mai exact, legea? Când poți fi amendat? Cine poate face un control și ce se întâmplă atunci când un animal este găsit în pericol? Sunt întrebări pe care uneori nici măcar nu ni le punem. Într-un interviu acordat pentru zooland.ro, avocatul Irina Băceanu, specializat în legislația privind protecția animalelor, ne-a explicat care sunt principalele obligații pe care le are un proprietar de animale în România, ce instituții pot interveni atunci când acestea nu sunt respectate și în ce situații un animal poate fi scos chiar din grija celui care îl deține. Ai un animal acasă? Ce trebuie să faci din punct de vedere legal Andreea Manole (zooland.ro): Care sunt principalele acte normative care reglementează în România deținerea și îngrijirea animalelor de companie și ce trebuie să știe, în primul rând, un proprietar? Av. Irina Băceanu: În România, deținerea și îngrijirea animalelor de companie sunt reglementate strict pentru a asigura bunăstarea acestora, sănătatea publică și siguranța socială. Cadrul legislativ principal este format din următoarele acte normative: Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor (republicată și actualizată): pilonul principal care interzice relele tratamente, abandonul și cruzimea; O.U.G. nr. 155/2001: reglementează programul de gestionare a câinilor fără stăpân și obligativitatea sterilizării/microcipării; O.U.G. nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi: impune reguli speciale pentru anumite rase (ex.: Pitbull, Rottweiler, Amstaff); Hotărâri ale Consiliilor Locale (HCL): regulamente locale specifice fiecărei localități legate de plimbarea în spații publice sau deținerea animalelor la bloc. Ce obligații ai dacă urmează să-ți iei un câine Dacă ai sau urmează să îți iei un animal de companie (în special un câine), ești direct responsabil legal de următoarele obligații majore: Obligațiile de identificare și medicale (pentru câini): Microciparea obligatorie: Toți câinii cu stăpân din România trebuie microcipați de către un medic veterinar în termen de maximum 90 de zile de la fătare sau înainte de a fi vânduți/dați spre adopție; Înregistrarea în RECS: Datele animalului și ale proprietarului trebuie introduse în Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân (RECS). Orice schimbare (vânzare, deces, pierdere) se notifică veterinarului în 7 zile de la eveniment; Carnetul de sănătate și vaccinarea: Proprietarul este obligat să asigure vaccinarea antirabică anuală și deparazitările periodice; Condițiile de viață și bunăstare (valabil pentru toate animalele): Conform legii, ești obligat să îi oferi animalului tău: adăpost corespunzător, hrană și apă suficiente, posibilitatea de mișcare suficientă (este interzisă legarea necorespunzătoare sau în spații improprii), asistență medicală obligatorie în caz de boală sau rănire; Sterilizarea obligatorie a câinilor de rasă comună: Este strict interzisă reproducția câinilor fără pedigree. Toți câinii de rasă comună (metiși) trebuie obligatoriu sterilizați. Nerespectarea acestei reguli atrage amenzi substanțiale; Responsabilitatea în spațiile publice și la bloc, curățenia: Ai obligația legală să strângi imediat dejecțiile lăsate de animal în spațiile publice (parcuri, trotuare); Siguranța: În spațiile publice, câinii trebuie ținuți în lesă; câinii din rasele considerate periculoase sau agresive trebuie să poarte obligatoriu și botniță, iar proprietarii lor trebuie să aibă asigurare de răspundere civilă; Acordul vecinilor (la bloc): Multe asociații de proprietari cer acordul scris al vecinilor de apartament direct afectați (stânga, dreapta, sus, jos) pentru a deține un animal de companie. Nu este suficient să aibă mâncare și apă. Ce condiții trebuie să îi asiguri Andreea Manole (zooland.ro): Ce obligații are proprietarul unui animal de companie în ceea ce privește hrana, apa, adăpostul, igiena, mișcarea și îngrijirea medicală? Ce spune legea despre condițiile în care poate fi ținut un animal? Av. Irina Băceanu: În conformitate cu art. 5 din Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, orice deținător are obligația legală de a asigura animalului de companie condiții de viață care să îi respecte nevoile biologice și de comportament. Nerespectarea acestor minime obligații este încadrată juridic ca rău tratament și se sancționează cu amenzi contravenționale substanțiale cuprinse între 3.000 și 12.000 de lei. Cum trebuie să fie cușca unui câine ținut în curte Hrana și apa, suficiente și adaptate: Proprietarul trebuie să asigure hrana și apa în cantități suficiente, dar și adaptate în funcție de specie, rasă, vârstă și starea de sănătate a animalului; Acces permanent la apă: Animalul trebuie să aibă acces constant la apă potabilă proaspătă. Ce spune legea: Privarea completă de hrană și apă sau oferirea unor alimente alterate/toxice constituie contravenție sau, în cazuri extreme de înfometare severă, infracțiune; Adăpostul și condițiile de deținere: Legea împarte cerințele în funcție de locul unde este ținut animalul: În aer liber (curte): Dacă un câine trăiește în curte, adăpostul (cușca) trebuie să fie individual, izolat termic (să ofere protecție împotriva frigului și a intemperiilor) și construit din materiale ușor de igienizat, fără margini ascuțite. Cușca trebuie să fie suficient de mare încât animalul să poată sta în picioare și să se poată întoarce cu ușurință; În interior: Pentru animalele ținute în spații închise, legea cere condiții de cazare și bunăstare cel puțin egale cu standardele generale din grădinile zoologice (spațiu de mișcare, aerisire, lumină naturală). Citește și: Un proiect de lege vrea să interzică ținerea câinilor în lanț. Asociația ASIPA din Cluj dezvăluie realitatea din teren și provocările care ar putea împiedica aplicarea: „Românii nu sunt foarte educați pe partea de responsabilitate față de animale”. EXCLUSIV Câinele nu are microcip, nu este vaccinat sau sterilizat? Ce riști Andreea Manole (zooland.ro): În cazul câinilor, ce obligații suplimentare există în prezent în ceea ce privește identificarea, înregistrarea, vaccinarea, sterilizarea și plimbarea acestora? Există situații în care proprietarii riscă amenzi dacă nu respectă aceste reguli? Av. Irina Băceanu: În cazul câinilor, legislația din România impune obligații suplimentare foarte clare. Ignorarea sau amânarea acestora atrage amenzi substanțiale, fiind controlate activ de Poliția Animalelor, Poliția Locală și ANSVSA. Identificarea și înregistrarea (microciparea). Ce spune legea Proprietarii au obligația să identifice și să înregistreze câinii în RECS (Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân) în termen de maximum 90 de zile de la fătare sau, în orice caz, înainte de vânzare, donare, vaccinare contra rabiei ori scoaterea în spații publice. Notificări obligatorii: Orice eveniment (vânzare, cumpărare, pierdere, furt, donație sau deces) trebuie notificat medicului veterinar în termen de 7 zile pentru a fi actualizat în RECS. Riscuri și amenzi: Plimbarea sau deținerea unui câine nemicrocipat și neînregistrat se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei (conform OUG nr. 155/2001). Vaccinarea obligatorie. Ce spune legea Vaccinarea antirabică este obligatorie la nivel național pentru toți câinii. Condiție de RECS: Un medic veterinar nu poate efectua legal vaccinul antirabic dacă animalul nu este înregistrat și microcipat în RECS. Schema se repetă anual. Riscuri și amenzi: Refuzul sau neîndeplinirea obligației de vaccinare a câinelui atrage amenzi între 500 lei și 1.000 lei. Sterilizarea obligatorie. Ce spune legea Este strict obligatorie sterilizarea tuturor câinilor de rasă comună (metiși). Sunt exceptați doar câinii care dețin un certificat de pedigree oficial eliberat de Asociația Chinologică Română sau cei cu contraindicații medicale clare (atestate prin certificat veterinar special). Riscuri și amenzi: Este una dintre cele mai aspre sancțiuni: amenda pentru deținerea unui câine de rasă comună nesterilizat este cuprinsă între 5.000 lei și 10.000 lei. Poliția Animalelor desfășoară frecvent controale din ușă în ușă, în special în mediul rural și la curți. Citește și: Sterilizarea câinilor și pisicilor. Ce beneficii reale are și de ce este, medical, o decizie esențială: „Una dintre cele mai eficiente măsuri de control etic al populației de animale”. EXCLUSIV Plimbarea în spațiile publice. Ce spune legea Atunci când ieși cu câinele la plimbare, ai obligații legate de siguranță și ecologie: Lesa și controlul: În afara proprietății, câinii trebuie ținuți obligatoriu în lesă. Pentru rasele considerate periculoase (ex. Amstaff, Rottweiler, Pitbull), legea impune și botniță obligatorie, plus interdicția de a fi plimbați de minori. Pungile pentru dejecții: Proprietarul este obligat să aibă asupra sa pungi și să strângă imediat excrementele lăsate de animal. Carnetul de sănătate: Câinele poate călători sau circula în spații publice doar dacă este însoțit de stăpân și dacă acesta deține carnetul de sănătate care să ateste îndeplinirea obligațiilor legale (microcip, vaccinuri la zi). Riscuri și amenzi: Lipsa pungilor de colectare sau necurățarea mizeriei se amendează local (de regulă, între 200 lei și 1.000 lei, în funcție de hotărârea consiliului local). Lipsa carnetului de sănătate sau lăsarea câinelui nesupravegheat aduce amenzi cuprinse între 1.500 lei și 3.000 lei. Cine poate veni la ușă atunci când există o problemă cu un animal Andreea Manole (zooland.ro): Cine verifică respectarea acestor obligații? Care este diferența dintre atribuțiile Poliției Animalelor, DSVSA, poliției, poliției locale și autorităților administrației publice locale? Av. Irina Băceanu: Verificarea respectării obligațiilor privind animalele de companie este împărțită între mai multe instituții. Fiecare are competențe clare și diferite, stabilite prin lege, pentru a evita suprapunerea atribuțiilor. Iată cum se împart sarcinile și diferențele majore dintre ele: 1. Poliția Animalelor (Biroul pentru Protecția Animalelor din cadrul Poliției Române): Este o structură specializată de intervenție penală și contravențională, formată din polițiști și medici veterinari judiciari. Atribuția principală: Intervine de urgență în cazurile de abuz grav, cruzime, violență, maltratare sau abandon. Este singura entitate care poate emite de îndată un ordin de plasare a animalului în adăpost dacă constată că viața acestuia este în pericol. Drept de pătrundere: Polițiștii acestei structuri au dreptul legal de a pătrunde pe proprietăți private (curți, sedii de firme) fără mandat de la judecător, dacă există indicii clare că un animal este în pericol iminent sau maltratat. Ce sancționează: Cruzimea, rănirea intenționată, lipsa acordării de îngrijiri medicale de urgență, luptele de câini și nerespectarea condițiilor de adăpostire care pun viața în pericol. 2. DSVSA (Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor): Este autoritatea administrativă și medical-veterinară de stat. Aceasta colaborează des cu poliția, oferind suportul tehnic și medical. Atribuția principală: Verifică legalitatea medicală și administrativă (baza de date RECS, microciparea, campaniile de vaccinare antirabică). Ce controlează: cabinetele veterinare, adăposturile publice/private, asociațiile, crescătorii și pet-shop-urile. De asemenea, controlează dacă proprietarii au câinii de rasă comună sterilizați și microcipați. Ce sancționează: Lipsa microcipului, refuzul vaccinării antirabice, nesterilizarea câinilor fără pedigree și vânzarea ilegală de animale. Ce atribuții are Poliția Română 3. Poliția Română (Poliția Națională / Rutieră / de Ordine Publică): Intervine în cazurile în care situațiile ce implică animale afectează direct ordinea, siguranța publică sau integritatea persoanelor. Atribuția principală: Gestionează dosarele penale în cazul în care un câine atacă sau mușcă o persoană sau un alt animal. Ce controlează: Aplicarea regimului câinilor periculoși sau agresivi (OUG 55/2002). Ce sancționează: Atacul canin, nedeclararea câinilor periculoși la secția de poliție, neîncheierea asigurării de răspundere civilă pentru rasele periculoase sau plimbarea acestora fără botniță. 4. Poliția Locală: Este o instituție aflată în subordinea directă a Primăriei locale (Consiliul Local): Are rol de control zilnic pe domeniul public al localității. Atribuția principală: Verifică respectarea regulilor de conviețuire socială și a curățeniei pe străzi, trotuare și în parcuri. Ce controlează: Dacă strângi mizeria după câine (pungi), dacă plimbi câinele fără lesă în locuri nepermise și dacă deținerea animalelor la bloc respectă regulamentele asociației și Hotărârile de Consiliu Local (HCL). Ce sancționează: Lipsa pungilor de colectare, plimbarea câinelui liber pe stradă, tulburarea liniștii publice (lătrat excesiv la bloc pe orele de liniște). Ce rol au Primăria și Consiliul Local 5. Autoritățile Administrației Publice Locale (Primarul și Consiliul Local): Ei nu aplică amenzi în stradă, ci sunt responsabili de organizare, logistică și finanțare la nivel de localitate. Atribuția principală: Înființează și finanțează serviciile publice de gestionare a câinilor fără stăpân (ecarisaj, adăposturi publice, hingheri). Obligație specială (OUG 175/2020): Consiliile Județene și Locale sunt obligate prin lege să asigure servicii de adăpostire de urgență pentru animalele confiscate de Poliția Animalelor. Reglementare: Emit Hotărârile de Consiliu Local (HCL) care stabilesc regulile specifice orașului/comunei tale (ex.: numărul maxim de animale permise într-un apartament). Ai văzut un animal ținut în condiții rele? Unde trebuie să anunți Andreea Manole (zooland.ro): Dacă o persoană observă că un animal este neglijat, ținut în condiții improprii sau supus unor rele tratamente, unde trebuie să sesizeze situația și cine este autoritatea competentă să intervină? Av. Irina Băceanu: Dacă observi un caz de neglijență, condiții improprii sau rele tratamente aplicate unui animal, autoritatea principală competentă să intervină de urgență este Poliția Animalelor (structura specializată în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean – IPJ din județul în care se află animalul, sau a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București). În funcție de gravitatea situației, iată exact unde și cum trebuie să sesizezi fapta: 1. În caz de urgență iminentă (Viața animalului este în pericol acum) Dacă ești martorul unei violențe extreme, al unei schingiuiri, al unui atac sau dacă animalul este blocat într-un vehicul la temperaturi extreme și viața îi este pusă în pericol imediat: Sunați la numărul unic de urgență 112. Operatorul va redirecționa apelul către echipajele de ordine publică sau direct către Poliția Animalelor pentru o intervenție rapidă. 2. În caz de neglijență continuă (Lanț scurt, lipsă hrană/adăpost, mizerie) Dacă animalul este ținut permanent în condiții mizere, nu are cușcă izolată, este legat cu un lanț mai scurt de 2 metri [Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor – Lege5] sau este vizibil subnutrit și bolnav, trebuie să trimiți o sesizare scrisă. Unde poate fi trimisă sesizarea Unde trimiți sesizarea? La Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) competent – Biroul pentru Protecția Animalelor: Poți trimite sesizarea pe e-mailul oficial al IPJ-ului respectiv (ex.: [cabinet@vn.politiaromana.ro](mailto:cabinet@vn.politiaromana.ro) pentru Vrancea, [og@b.politiaromana.ro](mailto:og@b.politiaromana.ro) pentru București etc.). La DSVSA-ul județean (Direcția Sanitară Veterinară): Aceștia pot efectua controale administrative privind condițiile de viață și microciparea. De multe ori, DSVSA și Poliția Animalelor organizează controale mixte. Ce trebuie să conțină sesizarea pentru a fi luată în considerare? Pentru ca polițiștii să poată interveni eficient, plângerea ta trebuie să fie cât mai exactă: Locația exactă: Adresa (strada, număr, bloc, apartament sau puncte de reper dacă este în extravilan/câmp). Descrierea faptei: Detaliază clar ce ai observat (ex.: „Câinele este legat cu o sârmă strânsă în jurul gâtului, lanțul are sub 1 metru, nu are cușcă și este privat de apă de 3 zile”). Dovezi (Foarte important): Atașează fotografii clare, filmări video sau indică martori. Fără dovezi vizuale, este mai greu pentru autorități să prioritizeze cazul. Datele tale de contact: Nume, prenume, CNP și număr de telefon. Atenție: Legislația din România nu obligă autoritățile să soluționeze petițiile anonime. Ce măsuri pot lua autoritățile la fața locului? În urma controlului, inspectorii Poliției Animalelor au puterea legală de a aplica amenzi (între 3.000 și 12.000 de lei) [Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor – Lege5] și, cel mai important, pot emite un Ordin de plasare a animalului în adăpost pentru o perioadă de 45 de zile. Prin acest ordin, animalul este confiscat imediat de lângă proprietarul abuziv și transportat într-un adăpost public sau o asociație parteneră pentru a primi îngrijiri. Poate Poliția Animalelor să intre în curtea sau locuința cuiva? Andreea Manole (zooland.ro): În ce situații poate autoritatea să intre pe o proprietate pentru a verifica situația unui animal și ce se poate întâmpla cu animalul dacă este constatat că se află într-o situație de pericol? Av. Irina Băceanu: Conform legislației din România (modificată prin O.U.G. nr. 175/2020 care a integrat Poliția Animalelor), autoritățile au primit puteri sporite pentru a proteja animalele aflate în pericol iminent [Anexa 1.2.1]. În ce situații poate poliția să intre pe o proprietate privată? Inspectorii Poliției Animalelor au dreptul legal de a pătrunde în locuințe, curți sau sedii de firme fără acordul proprietarului și fără un mandat clasic de la judecător, dacă prin propriile simțuri sau prin verificări la fața locului constată că un animal se află într-o situație de pericol iminent. Această pătrundere este asimilată acțiunilor de urgență (la fel ca în cazul violenței domestice). Acțiunea se finalizează printr-un proces-verbal, iar acțiunea este supusă ulterior controlului unui procuror. Când este considerat un animal „în situație de pericol”? Conform legii, polițistul intervine și constată starea de pericol dacă animalul se află în una dintre următoarele situații clare: A fost rănit sau schingiuit ori prezintă urme clare de violență fizică [Anexa 1.3.4]. A fost implicat în lupte ilegale între animale [Anexa 1.3.4]. A fost supus zoofiliei sau asupra lui s-a practicat tirul [Anexa 1.3.1, Anexa 1.3.4]. Este folosit pentru dresajul altor animale în scopul de a le controla ori stimula agresivitatea [Anexa 1.3.4]. Este expus forțat la temperaturi extreme (foarte ridicate sau foarte scăzute) – de exemplu, un câine lăsat vara blocat în mașină sau iarna legat în ger fără niciun adăpost [Anexa 1.3.4]. Este un animal utilitar/de fermă (ecvidee, bovine, ovine) lăsat complet nesupravegheat pe drumurile publice [Anexa 1.3.4]. Ce se întâmplă cu animalul dacă este constatat pericolul? Dacă se confirmă situația critică, polițistul emite pe loc un Ordin de plasare a animalului în adăpost pentru o perioadă de 45 de zile [Anexa 1.3.4]. Ridicarea imediată: Animalul este confiscat pe loc de lângă deținător [Anexa 1.2.4]. Nimeni (nici măcar proprietarul) nu se poate opune fizic punerii în aplicare a ordinului. Cine preia animalul: Consiliile Județene (sau Primăria Generală în București) sunt obligate prin lege să aibă contracte cu adăposturi sau asociații pentru a asigura logistica, transportul, cazarea, hrana și asistența medicală de urgență pentru aceste animale confiscate. Ce cheltuieli suportă proprietarul: Toate costurile cu transportul, hrana și tratamentul medical veterinar din cele 45 de zile sunt imputate legal proprietarului abuziv. Dreptul de contestație: Deținătorul poate contesta ordinul de plasare în termenul legal, în instanță [Anexa 1.3.6]. Dacă se constată însă o faptă de cruzime extremă (infracțiune), se deschide dosar penal și animalul nu se mai întoarce la proprietar, instanța putând dispune confiscarea definitivă și interdicția ca acea persoană să mai dețină animale pe viitor. De la o amendă de câteva sute de lei la dosar penal. Ce încălcări pot avea consecințe grave Andreea Manole (zooland.ro): Care sunt cele mai frecvente încălcări ale legislației pe care le întâlniți în practică în cazul animalelor de companie și ce sancțiuni pot primi proprietarii? Av. Irina Băceanu: În practica curentă a autorităților (Poliția Animalelor, DSVSA și Poliția Locală), cele mai frecvente încălcări ale legislației comise de proprietarii de animale de companie se împart în contravenții administrative, neglijență și infracțiuni grave împotriva animalelor. Sancțiunile aplicate în România au fost semnificativ asprite în ultimii ani prin Legea nr. 138/2022 [Anexa 1.2.6]. Iată care sunt cele mai des întâlnite fapte și pedepsele aferente: 1. Încălcări administrative și de reproducție (cele mai frecvente) Nesterilizarea câinilor de rasă comună (metiși): Mulți proprietari, în special la curți sau în mediul rural, refuză sterilizarea, ducând la înmulțirea necontrolată și abandon [Anexa 1.3.1]. Sancțiune: Amendă contravențională de la 5.000 lei la 10.000 lei [Anexa 1.3.2]. Lipsa microcipului și neînregistrarea în RECS: Câini plimbați sau deținuți fără elemente de identificare [Anexa 1.3.2]. Sancțiune: Amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei [Anexa 1.3.2]. Comercializarea ilegală și despărțirea timpurie a puilor: Vânzarea puilor fără pedigree sau despărțirea puilor de mamă înainte de vârsta de 8 săptămâni pentru vânzare [Anexa 1.2.2]. Sancțiune: Este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală [Anexa 1.2.2, Anexa 1.2.6]. 2. Încălcări privind condițiile de viață și spațiul public Neglijarea condițiilor de viață: Ținerea câinilor în lanțuri mai scurte de 2 metri, lipsa cuștilor izolate, privarea de hrană și apă [Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor – Lege5] sau lipsa tratamentelor medicale de urgență [Anexa 1.1.7]. Sancțiune: Amendă contravențională majorată, între 3.000 lei și 12.000 lei [Anexa 1.2.6]. Abandonul sau alungarea animalelor: Lăsarea animalelor pe străzi sau în afara proprietății (fapta constatată des în cazul puilor nedoriți) [Anexa 1.2.4]. Sancțiune: Amendă de la 3.000 lei la 12.000 lei [Anexa 1.2.4]. Nerespectarea regulilor de plimbare (Poliția Locală): Plimbarea câinilor fără lesă pe domeniul public, lipsa pungilor pentru colectarea dejecțiilor [Anexa 1.1.4] sau lipsa botniței pentru rasele din categoria celor periculoase/agresive. Sancțiune: Amenzi stabilite prin Hotărâri de Consiliu Local, variind în general între 200 lei și 1.500 lei. Violența asupra animalelor se plătește cu închisoarea Infracțiuni grave (Cruzime și violență extremă): Pentru faptele de violență intenționată nu se mai aplică simple amenzi la primărie, ci se deschid direct dosare penale instrumentate de Poliția Animalelor și Parchet [Anexa 1.2.6]: Cuparea urechilor sau codotomia (tăierea cozii): Intervenții chirurgicale estetice necurative, făcute des la rase precum Doberman, Cane Corso sau Ciobănesc Caucazian [Anexa 1.2.6]. Sancțiune: Închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală [Anexa 1.2.2]. Rănirea sau schingiuirea animalelor: Lovirea, torturarea sau supunerea animalelor la suferințe fizice [Anexa 1.2.5]. Sancțiune: Închisoare de la 2 la 7 ani [Anexa 1.2.7]. Uciderea animalelor cu intenție, fără drept: Curmarea vieții unui animal în afara cazurilor medicale de eutanasie justificată [Anexa 1.2.7]. Sancțiune: Închisoare de la 2 la 7 ani [Anexa 1.2.7]. În caz de condamnare penală, judecătorul dispune automat confiscarea definitivă a animalelor și îi poate aplica agresorului interdicția de a mai deține orice animal pentru o perioadă de la 1 la 5 ani [Anexa 1.1.1, Anexa 1.2.7].