Asociația ASIPA din Cluj atrage atenția asupra problemelor din teren legate de ținerea câinilor în lanț și asupra provocărilor pe care le-ar putea ridica aplicarea noilor reguli propuse în Parlament. Imagine reprezentativă. Sursa foto: Olena Buyskykh / Alamy / Profimedia Un proiect de lege aflat în dezbatere în Parlament propune schimbări majore privind modul în care câinii sunt ținuți în gospodării, cu impact direct mai ales în mediul rural, unde practica legării animalelor este încă frecvent întâlnită. Legea ar trebui să asigure condiții mai bune, dar, chiar dacă va fi adoptată, aplicarea ei va fi dificilă, spune reprezentanta ASIPA Cluj, o asociație care se ocupă cu salvarea și îngrijirea animalelor fără stăpân. Legea care vrea să schimbe regulile din curțile românilor Senatoarea PNL Monica Anisie, fost ministru al Educației, a inițiat un proiect de lege ce vizează modificarea și completarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor, introducând reguli clare în ceea ce privește condițiile minime de îngrijire a câinilor. În expunerea de motive, autorii au afirmat că legea actuală nu definește care sunt criteriile ce trebuie îndeplinite, ceea ce a dus la interpretări diferite și la dificultăți în aplicarea sancțiunilor. „Această lacună normativă conduce la dificultăți de aplicare a legii de către autorități, interpretări neunitare și perpetuarea unor practici care afectează grav sănătatea și comportamentul animalelor”, se arată în documentul care însoțește inițiativa legislativă, conform jurnalul.ro. Una dintre cele mai importante modificări propuse vizează, astfel, timpul în care un câine poate fi ținut în lanț. Legarea permanentă ar urma să fie interzisă, iar utilizarea lanțului să fie permisă doar temporar. Proiectul definește ca fiind abuz: ținerea câinilor legați permanent sau pentru perioade care depășesc 2 ore într-un interval de 24 de ore; utilizarea unor sisteme de prindere care limitează sever mișcarea sau pot provoca răni; lipsa accesului permanent la apă potabilă; lipsa unui adăpost care să asigure protecția față de intemperii și temperaturi extreme, prevede proiectul de act normativ. Dacă legea va fi adoptată, sistemele de prindere vor trebui să permită libertate de mișcare și să aibă minimum trei metri lungime, iar utilizarea zgardei sau a hamului adecvat va deveni obligatorie. Mai mult, proiectul introduce și alte interdicții. Câinii nu vor putea fi legați pe timp de noapte, în perioade de caniculă sau ger și nici dacă au mai puțin de șase luni. Citește și: Interzisă ținerea câinilor în lanț. Noul proiect de lege prevede amenzi și închisoare pentru stăpâni Cum vor fi aplicate sancțiunile Aplicarea legii ar urma să înceapă cu o etapă de conformare. La prima abatere, autoritățile vor acorda un termen de 24 de ore pentru remedierea situației. În cazul în care problemele persistă, vor putea fi aplicate sancțiuni contravenționale, iar în caz de recidivă, animalele ar putea fi confiscate. De menționat este că, dacă va fi adoptat, proiectul nu se va aplica imediat, ci după o perioadă de tranziție de 12 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, timp în care proprietarii ar urma să se conformeze noilor reguli. Asociația ASIPA dezvăluie realitatea din teren: „E o practică veche în țara noastră” Până la adoptarea proiectului de lege, realitatea din teren este dură. Reprezentanta Asociației ASIPA din Cluj a dezvăluit, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru zooland.ro, că a salvat, de-a lungul timpului, mulți căței care aveau în jurul gâtului urme de lanț sau chiar răni grave: „Am salvat foarte mulți. Este o practică veche în țara noastră. Am salvat câini cu gâtul tăiat din cauza faptului că a fost lanțul încarnat. Am salvat câini cu lanț încarnat în jurul gâtului”. Lanțul lasă urme fizice, dar și psihice, mai ales că, de multe ori, câinii nu sunt legați cu o zgardă, ci direct cu lanțul sau cu sfoara, ceea ce duce la leziuni serioase. „Fizic, depinde cât e de gravă situația. Am văzut și câini legați direct cu lanț pe gât. Sau am văzut câinii cu cureaua încarnată sau cu un fel de sfoară din aceea care taie foarte tare gâtul. Am avut și cazuri mai ușoare, am avut și cazuri mai grele. Anul acesta am avut un caz cu de genul acesta care ne-a postat peste 1000 de euro ca să operăm, să reparăm. Cleopatra se numește cățelușa. Și psihic, nu-mi vine în minte un caz să fi fost traumatizat. Cam toți erau câinii normali, dar prin mâinile mele au trecut mii de câini. Ce-i în mintea lor și în sufletul lor n-avem de unde știi. Dar îi afectează în momentul în care sunt legați, orice câine este afectat. Din toate punctele de vedere”, a subliniat reprezentata asociației. Citește și: Primul sat din România fără câini în lanțuri. Proiectul inițiat de Ștefan Mandachi a schimbat complet viața animalelor dintr-o comunitate rurală „Dacă nici măcar mentalitatea asta cu microciparea și cu sterilizarea nu a fost schimbată în atâția ani, nu cred că va fi schimbată mentalitatea cu lanțul” De ce se țin câinii în lanț și în 2026? Reprezentanta ASIPA recunoaște că este un obicei moștenit din generație în generație, pe care nu îl recomandă sub nicio formă. Mai mult decât atât, după ce a văzut cum sunt, uneori, tratate animalele în România, asociația a decis să nu mai dea căței spre adopție în țară. „Noi niciodată nu dăm în adopție câini care sunt ținuți în lanț. Recomandăm să aibă un țarc. În România nu mai dăm în adopție pentru că am avut eșecuri foarte multe și țara asta e supra-saturată de căței, deci nu vrem să ne batem joc de ei. Asta e o mentalitate moștenită de la generațiile mai în vârstă, în special la țară. Asta era practica. Se puneau câinii în lanț. Și în zonele urbane se practică, dar mai puțin”. Reprezentanta ASIPA confirmă că este nevoie de o astfel de lege, dar recunoaște că îi este greu să creadă că va fi aplicată, din cauza dificultății de a verifica fiecare stăpân. Compară proiectul cu obligațiile de a steriliza și microcipa animalele de companie, care, deși au intrat în vigoare de mai bine de un deceniu, nu sunt încă respectate în totalitate. „Era nevoie, doar că trebuie să fie și o autoritate care să poată să verifice. E foarte greu de verificat la nivelul întregii țări o astfel de situație. Cred că ar trebui să amendeze 90% dintre populația rurală. Pentru că majoritatea au câinii ținuți în lanț. Știți de ce am o reținere? Din 2014, deci de 12 ani, este obligatorie microciparea și sterilizarea. Nici măcar un sfert din populația care deține câini din țara asta nu are câinii microcipați, poate microcipați, da, dar sterilizați, nu. Deci dacă de 12 ani n-am fost în stare să rezolvăm problema asta, care e o problemă obligatorie, care se amendează… Eu sunt mai pesimistă, eu nu cred că va fi o rezolvare. Adică va fi o rezolvare, doar că va fi foarte greu de amendat astfel de persoane. Pentru că foarte multe. Și poliția nu poate să meargă, nu poate să amendeze într-atât încât să umble în toată țara, la toate gospodăriile, dacă numai de poliție va depinde. Dacă nici măcar mentalitatea asta cu microciparea și cu sterilizarea nu a fost schimbată în atâția ani, nu cred că va fi schimbată mentalitatea cu lanțul. Și pentru asta trebuie să meargă poliția din poartă în poartă, să dea sancțiuni, să verifice, să-i oblige să facă țarcuri și poate că o să fie mulți care o să-și ia câinele și o să-l ducă în pădure să-l spânzure sau să-l abandoneze. Pentru că românii nu sunt foarte educați pe partea de responsabilitate față de animale. Din contră. Părerea mea e că suntem un popor cinic și crud”, este concluzia trasă de reprezentanta Asociației ASIPA. Citește și: Imaginile dezastrului din Broșteni, Suceava! Câini uitați în lanțuri și pisici care se strecoară printre zidurile dărâmate