Ibiza, invadată de un șarpe care amenință una dintre cele mai valoroase specii ale insulei. „Este o tragedie pentru biodiversitate”

La Ibiza, problema nu mai este doar cea a turiștilor speriați de șerpii observați pe plaje sau în mare. În spatele imaginilor care au făcut recent înconjurul presei internaționale se ascunde o criză ecologică mult mai gravă: răspândirea rapidă a șarpelui-potcoavă (Hemorrhois hippocrepis), o specie invazivă care perturbă echilibrul natural al insulei și pune în pericol una dintre cele mai emblematice viețuitoare ale arhipelagului.

Situația a atras atenția internațională după ce publicația britanică The Guardian a relatat despre numărul tot mai mare de șerpi observați atât pe uscat, cât și în apele din jurul insulei Ibiza. Însă specialiștii subliniază că problema nu este una nouă.

Cum a ajuns șarpele invaziv în Ibiza

Potrivit cercetătorilor de la Centrul pentru Cercetare Ecologică și Aplicații Forestiere (CREAF), șarpele-potcoavă ar fi ajuns în Ibiza în urmă cu aproximativ două decenii. Experții cred că reptilele au fost transportate accidental în trunchiurile goale ale măslinilor seculari importați din Spania continentală pentru amenajarea grădinilor și proprietăților de lux.

De atunci, expansiunea speciei a fost spectaculoasă. În prezent, șarpele este prezent în peste 90% din suprafața insulei, iar biologii avertizează că ar putea ocupa integral teritoriul în următorii ani. Succesul său este explicat prin lipsa prădătorilor naturali, condițiile climatice favorabile și, mai ales, abundența hranei.

Victima principală: șopârla de zid

Cea mai afectată specie este șopârla de zid (Podarcis pityusensis), o reptilă endemică ce trăiește exclusiv în Ibiza, Formentera și pe micile insulițe din jur. Ea joacă un rol esențial în ecosistemul local, hrănindu-se cu insecte, contribuind la controlul populațiilor de dăunători, dispersând semințe și participând indirect la polenizarea unor plante.

Mai mult, populațiile izolate de pe diferitele insulițe au dezvoltat de-a lungul mileniilor caracteristici unice. Există exemplare verzi, albăstrui, portocalii sau foarte închise la culoare, multe dintre ele fiind întâlnite exclusiv într-o anumită zonă. Din acest motiv, dispariția unei populații locale nu înseamnă doar pierderea unor animale, ci și dispariția unei linii evolutive irepetabile.

Șerpii au început să traverseze marea

Multă vreme s-a crezut că insulițele din jurul Ibizei vor funcționa ca refugii naturale pentru șopârle, fiind protejate de mare. Cercetările recente au demonstrat însă contrariul.

Șarpele-potcoavă este capabil să înoate și să ajungă pe noi teritorii. În unele cazuri, doar câțiva indivizi au fost suficienți pentru a elimina complet populații întregi de șopârle în doar câteva luni. CREAF a confirmat deja dispariția unor populații locale unice pe mai multe insulițe, inclusiv în zona Santa Eulària.

Într-unul dintre studiile realizate, cercetătorii au comparat recensămintele din ultimii ani. Dacă în 2016 erau observate zeci de șopârle într-o anumită zonă, în 2023 mai rămăseseră doar câteva exemplare, iar în 2025 nu a mai fost observată niciuna.

Sunt șerpii periculoși pentru oameni?

Specialiștii țin să clarifice un aspect important: șarpele-potcoavă nu este veninos și nu reprezintă un pericol major pentru oameni. Prin urmare, prezența lui nu ar trebui să genereze panică în rândul turiștilor sau al localnicilor. Problema reală nu este siguranța celor care merg la plajă, ci impactul devastator asupra biodiversității.

Experții avertizează că imaginile spectaculoase cu șerpi pe plajă sau în mare riscă să distragă atenția de la adevărata criză: dispariția treptată a unei componente esențiale din patrimoniul natural al insulei.

Citește și: Șerpii și canibalismul! Cum și de ce aceste reptile consumă membri ai propriei specii

Mii de șerpi capturați pentru a salva ecosistemul

Autoritățile din Insulele Baleare și organizațiile de conservare încearcă să limiteze răspândirea speciei prin capcane, campanii de capturare și programe de protecție a șopârlelor. Numai în 2025, în insulele Pitiuse au fost capturați peste 4.400 de șerpi invazivi, majoritatea în Ibiza.

Organizația IbizaPreservation și alte grupuri de mediu au intensificat intervențiile în zonele agricole și naturale, unde capcanele reprezintă în continuare principalul instrument de control.

În paralel, au fost dezvoltate programe de conservare ex situ. Unele exemplare de șopârlă pitiusă au fost transferate în centre specializate, inclusiv la Barcelona Zoo, pentru conservarea patrimoniului genetic și pentru eventuale reintroduceri viitoare în habitate protejate.

Impactul activităților umane asupra naturii

Cazul din Ibiza arată cât de fragil poate fi echilibrul ecosistemelor insulare. Nu este nevoie întotdeauna de dezastre spectaculoase pentru a produce schimbări majore în natură. Uneori, o simplă tendință peisagistică, precum importul unor arbori ornamentali, poate introduce accidental o specie capabilă să transforme radical un ecosistem.

Astfel, Ibiza nu este „invadată de șerpi” în sensul spectaculos sugerat de unele titluri. Insula se confruntă, în realitate, cu o criză ecologică construită lent de-a lungul anilor și devenită acum imposibil de ignorat.

Provocarea autorităților și a biologilor este clară: să limiteze răspândirea șarpelui invaziv înainte ca șopârla de zid, unul dintre simbolurile naturale ale insulelor Ibiza și Formentera, să dispară din locul în care a evoluat timp de mii de ani.

Citește și: Schimbările climatice ar putea crește dramatic riscul mușcăturilor de șarpe la nivel global, potrivit OMS