Când este bine să tunzi câinele și când îi poți face mai mult rău. Foto: pexels.com Când temperaturile cresc, iar prin casă încep să apară smocuri de blană, mulți proprietari se gândesc să își tundă sau să își radă câinele. Ideea pare logică: mai puțină blană ar trebui să însemne mai puțină căldură și mai puțin păr căzut. În realitate, lucrurile sunt mai complicate. Pentru multe rase, tunsul blănii nu ajută câinele să se răcorească și poate chiar să îi afecteze mecanismul natural de protecție împotriva căldurii. Jerniece Ballard, stilist principal și groomer certificat Fear Free la Patrick’s Pet Care, explică faptul că decizia depinde de rasa câinelui, tipul de blană, vârsta și starea sa de sănătate. De ce poate fi necesar să razi câinele Există însă situații în care rasul este cea mai bună soluție. Una dintre cele mai frecvente este blana foarte încâlcită și plină de noduri, care nu mai poate fi descurcată în siguranță. Atunci când smocurile de blană sunt lipite de piele, încercarea de a le îndepărta prin periere poate trage de piele și îi poate provoca animalului durere. În astfel de cazuri, groomerii preferă să îndepărteze blana cu mașina de tuns. Rasul poate fi util și în cazul câinilor în vârstă, care își pierd mobilitatea și au dificultăți în a se îngriji. O blană mai scurtă poate face igiena zilnică mai ușoară și le poate crește confortul. De asemenea, în anumite probleme medicale, când îngrijirea obișnuită devine dificilă, îndepărtarea blănii poate fi necesară pentru menținerea sănătății pielii. Nu razi câinele doar pentru că este cald Ideea stăpânilor pare logică: mai puțină blană ar trebui să însemne mai puțină căldură și mai puțin păr căzut. Foto: pexels.com Contrar unei concepții foarte răspândite, rasul nu este o metodă universală de a răcori câinele. Multe animale au un subpăr care funcționează ca un strat izolator. Acesta contribuie la protejarea organismului atât împotriva frigului, cât și a temperaturilor ridicate. Dacă este îndepărtat complet, câinele își pierde o parte din protecția naturală și poate deveni mai vulnerabil la supraîncălzire. Rasul poate modifica, de asemenea, textura și culoarea blănii. În plus, ideea că tunsul sau rasul oprește definitiv năpârlirea este un mit: câinele va continua să piardă păr pe măsură ce blana se regenerează. Un alt risc este expunerea pielii la soare. Fără protecția oferită de blană, pielea poate fi afectată de razele ultraviolete și poate apărea arsura solară. Pielea rasă poate fi, de asemenea, mai ușor accesibilă puricilor și căpușelor. Pot apărea și alte probleme, precum uscăciunea pielii sau fire de păr încarnate. La câinii speriați de mașina de tuns există și un risc suplimentar: dacă animalul se mișcă brusc în timpul procedurii, se poate răni. În plus, lamele mașinii se pot încinge și pot provoca arsuri. Citește și: Vopsea, bijuterii aplicate pe blană și tunsori creative pentru câini? Cât de sigure sunt aceste trenduri și ce riscuri prezintă Ce câini nu ar trebui rași O atenție deosebită trebuie acordată câinilor cu blană dublă. În cazul acestora, rasul nu este recomandat decât dacă blana este atât de încâlcită încât nu mai poate fi salvată. Printre rasele cu blană dublă se numără Husky-ul siberian, Ciobănescul german, Corgi, Shiba Inu, Golden Retriever, Ciobănescul australian, Border Collie, Cavalier King Charles Spaniel, Câinele de munte de Berna, Samoyed, Old English Sheepdog, Marele Pirineu și Malamutul de Alaska. Ce se întâmplă dacă razi o blană dublă Melissa Weaver, reprezentantă a departamentului Fear Free Grooming & Husbandry Training de la Patrick’s Pet Care, explică faptul că subpărul crește mai repede decât stratul exterior după ras. Astfel, subpărul poate ajunge să domine stratul exterior, iar întreținerea ulterioară a blănii devine mai dificilă. De aceea, pentru câinii cu blană dublă, perierea regulată este o variantă mult mai potrivită pentru îndepărtarea părului mort și menținerea unei blăni sănătoase. Există și câini cu blană mătăsoasă care nu ar trebui rași. Printre exemple se numără Setterul irlandez, Setterul englez, Cocker Spanielul și Clumber Spanielul. Rasul poate afecta felul în care blana crește și poate face ca aceasta să nu mai stea întinsă, ci să capete aspect neuniform. Totuși, dacă un câine a fost deja ras, nu este cazul ca proprietarul să intre în panică. Blana câinilor se regenerează în mod constant, iar animalele au mult mai multe fire de păr în fiecare folicul decât oamenii. Ce câini pot fi tunși sau rași Pentru multe rase, tunsul blănii nu ajută câinele să se răcorească și poate chiar să îi afecteze mecanismul natural de protecție împotriva căldurii. Foto: pexels.com Nu toate rasele au blană dublă. Câinii cu blană creață, sârmoasă sau foarte lungă pot fi, în anumite condiții, tunși sau rași. Decizia trebuie luată însă în funcție de tipul exact de blană și de starea pielii. Dacă există îndoieli, cel mai sigur este ca proprietarul să discute cu un groomer experimentat sau cu medicul veterinar. Citește și: Greșeala care îi poate provoca suferință câinelui tău, dezvăluită de un expert. Blana încâlcită nu este doar o problemă de aspect EXCLUSIV De ce poate decide groomerul să radă un câine Cel mai important motiv este situația în care blana nu mai poate fi recuperată. „Cea mai mare cauză pentru care radem un câine în loc să îl tundem este atunci când blana nu mai poate fi salvată”, explică Melissa Weaver. Este vorba, în special, despre noduri foarte dense și apropiate de piele. Acestea pot face imposibilă spălarea și uscarea corespunzătoare a animalului și împiedică groomerul să verifice dacă există probleme ale pielii ascunse sub blană. În aceste situații, sănătatea și siguranța câinelui sunt mai importante decât aspectul blănii. Un groomer ar trebui să discute cu proprietarul înainte de a începe rasul. Dacă în timpul procedurii descoperă că blana nu poate fi salvată, proprietarul ar trebui contactat înainte ca aceasta să fie îndepărtată. Tunsul nu este același lucru cu rasul Tunsul cu foarfeca poate dura mai mult și necesită mai multă îndemânare, dar are un avantaj important: nu afectează blana în același mod în care o poate face rasul. Este, de asemenea, o alternativă mai bună pentru câinii care se tem de zgomotul și senzația produsă de mașina de tuns. Cu răbdare și tehnici de îngrijire fără stres, animalul poate fi obișnuit treptat cu aparatul. Cum poate fi ras câinele acasă Ideea că tunsul sau rasul oprește definitiv năpârlirea este un mit: câinele va continua să piardă păr pe măsură ce blana se regenerează. Foto: pexels.com Dacă rasa și tipul de blană permit acest lucru, procedura poate fi făcută și acasă, cu instrumente potrivite. Specialiștii recomandă ca mașina să fie deplasată în direcția blănii, începând din zona capului și a gâtului și continuând spre coadă. Dacă se dorește un tuns foarte scurt, se poate merge și în sens opus creșterii firelor, însă această tehnică poate irita pielea unor câini. Important este ca procedura să fie făcută lent, mai ales dacă animalul nu este obișnuit cu mașina de tuns. Sunt recomandate pauze regulate, recompense, mângâieri și laude, astfel încât câinele să asocieze îngrijirea cu o experiență pozitivă. În cazul câinilor cu blană creață sau ondulată, direcția de tundere este mai puțin importantă, deoarece firele nu cresc neapărat într-o singură direcție. Cum îți poți răcori câinele fără să-l razi Dacă scopul este protejarea câinelui în zilele caniculare, există soluții mai sigure decât rasul. Animalul trebuie să aibă permanent acces la apă proaspătă și nu trebuie lăsat niciodată într-o mașină încinsă. Plimbările este bine să fie programate dimineața devreme sau seara, când temperaturile sunt mai scăzute. În zilele foarte calde poate fi utilă și o saltea răcoritoare sau chiar o piscină specială pentru câini, potrivit rover.com. De asemenea, perierea regulată cu o perie potrivită tipului de blană ajută la îndepărtarea părului mort. Băile făcute corect și uscarea corespunzătoare pot preveni apariția nodurilor și a problemelor pielii. În cazul în care câinele trebuie să meargă pe asfalt încins, este importantă protejarea pernuțelor labelor. Plimbările trebuie scurtate sau amânate dacă suprafața este prea fierbinte.