Țestoasă rară cu două capete, descoperită în Cape Cod. Foto: New England Wildlife Centers Staff O țestoasă rară cu două capete a fost descoperită în Cape Cod, Massachusetts, iar specialiștii îi monitorizează atent starea de sănătate. Puiul, care cântărește doar 5,2 grame, este un exemplar de țestoasă diamantată (Malaclemys terrapin) și reprezintă al treilea caz de acest fel identificat în regiune în ultimii cinci ani. Medicii veterinari speră ca îngrijirea atentă a animalului să le ofere noi informații despre această anomalie de dezvoltare. Puiul de țestoasă cu două capete Micul exemplar a ajuns la Cape Wildlife Center, din orașul Barnstable, Massachusetts, pe 17 septembrie, potrivit unei postări publicate de centrul pentru animale sălbatice pe Facebook. Țestoasa fusese găsită de reprezentanții sanctuarului Mass Audubon Wellfleet Bay Wildlife Sanctuary, într-o zonă protejată de cuibărit din localitatea Wellfleet. Cu o greutate de aproximativ 5,2 grame, puiul este un caz neobișnuit chiar și pentru specialiștii care se ocupă de fauna sălbatică. Echipa veterinară îi urmărește evoluția pentru a înțelege mai bine particularitățile sale anatomice și eventualele dificultăți cu care s-ar putea confrunta. Cape Cod este cunoscut pentru homari și pentru populația de rechini albi care atrage tot mai multă atenție. Descoperirea țestoasei cu două capete adaugă însă un nou episod spectaculos poveștii faunei din această regiune americană. Citește și: Țestoasele gigantice din Seychelles, la un număr record. Povestea unei reveniri spectaculoase De ce s-a născut țestoasa cu două capete Puiul, care cântărește doar 5,2 grame, este un exemplar de țestoasă diamantată (Malaclemys terrapin). Foto: New England Wildlife Centers Staff Anomalia se numește bicefalie și este o tulburare rară de dezvoltare, asociată de regulă cu separarea incompletă a unui singur embrion în timpul formării gemenilor identici. În astfel de cazuri, gemenii rămân uniți și împart același corp, dar dezvoltă două capete distincte. Zak Mertz, directorul executiv al New England Wildlife Centers, organizația din care face parte Cape Wildlife Center, a explicat pentru publicația Live Science că dezvoltarea acestei anomalii ar putea fi influențată atât de factorii genetici, cât și de cei epigenetici. Epigenetica studiază modul în care mediul și alți factori pot influența activitatea genelor, fără să schimbe secvența ADN-ului. „Din cercetările disponibile, înțelegem că bicefalia este cauzată atât de factori genetici, cât și de factori epigenetici”, a declarat Mertz pentru Live Science. Specialistul a menționat mai multe ipoteze care ar putea explica apariția unor astfel de cazuri la țestoasele diamantate. Printre ele se numără durata relativ mare de viață a acestor animale, tendința de a reveni în aceleași locuri pentru depunerea ouălor și diversitatea genetică limitată a unor populații aflate sub presiunea măsurilor de conservare. De asemenea, ar putea exista o legătură cu factorii de mediu din timpul incubării ouălor, precum temperatura, umiditatea și caracteristicile locului de cuibărit. Specialiștii iau în calcul și posibila influență a substanțelor sau a altor factori la care părinții au fost expuși în mediul înconjurător. Totuși, aceste explicații rămân ipoteze, iar mecanismele exacte ale apariției bicefaliei nu sunt pe deplin înțelese. Nu este primul caz de țestoasă cu două capete Deși bicefalia este rară, aceasta nu reprezintă un fenomen fără precedent. Potrivit Cape Wildlife Center, puiul descoperit recent este a treia țestoasă diamantată cu două capete identificată în zonă în ultimii cinci ani. Fiecare astfel de caz le oferă cercetătorilor ocazia de a studia mai atent dezvoltarea acestor animale și de a înțelege ce factori ar putea contribui la apariția anomaliilor. Exemple de bicefalie au fost semnalate și la alte animale sălbatice. Printre acestea se numără un marsuin cu două capete găsit în largul coastei Țărilor de Jos și un delfin cu aceeași anomalie, descoperit pe o plajă din Turcia. Un studiu publicat în 2021, care a analizat embrioni și pui de țestoase marine cu două capete sau cu părți ale corpului duplicate, a identificat anomalii importante la nivelul craniului, feței și coloanei vertebrale. În general, exemplarele studiate erau mai mici decât cele dezvoltate normal. Cercetarea a evidențiat și dificultățile de supraviețuire cu care se pot confrunta aceste animale. Anatomia neobișnuită poate afecta coordonarea mișcărilor, hrănirea și alte funcții esențiale. Din acest motiv, monitorizarea unor asemenea cazuri poate ajuta la înțelegerea mai bună a dezvoltării embrionare și a factorilor care influențează sănătatea populațiilor de țestoase. Citește și: Țestoasele verzi din Galápagos sfidează tiparele obișnuite de migrație. De ce rămân luni întregi în arhipelag? Țestoasa diamantată, o specie protejată în Massachusetts Micul exemplar a ajuns la Cape Wildlife Center, din orașul Barnstable, Massachusetts, pe 17 septembrie. Foto: New England Wildlife Centers Staff Țestoasele diamantate trăiesc în zonele mlăștinoase cu apă salmastră de-a lungul coastelor Oceanului Atlantic și Golfului Mexic, în Statele Unite. Apa salmastră are o concentrație de sare mai mare decât apa dulce, dar mai mică decât cea a apei de mare. Ea se găsește frecvent în locurile în care râurile sau lacurile se întâlnesc cu oceanul. În Massachusetts, țestoasa diamantată este clasificată drept specie amenințată în baza legislației statului privind speciile pe cale de dispariție. Statutul său de conservare la nivel federal este, de asemenea, în curs de evaluare. Protejarea locurilor de cuibărit și monitorizarea populațiilor sunt importante pentru conservarea speciei, iar observarea exemplarelor cu anomalii de dezvoltare poate oferi informații suplimentare despre sănătatea acestora și despre condițiile din mediul în care trăiesc. Medicii veterinari urmăresc evoluția puiului În prezent, specialiștii de la Cape Wildlife Center monitorizează atent starea de sănătate a micii țestoase. Cazul este considerat o oportunitate de a afla mai multe despre bicefalie și despre modul în care această anomalie influențează dezvoltarea și supraviețuirea animalelor. „Este fascinant și un domeniu care merită, cu siguranță, studiat mai mult”, a declarat Zak Mertz. Acesta a adăugat că echipa este încântată să îngrijească cele două capete ale puiului și să strângă cât mai multe informații care ar putea contribui la cercetările viitoare. Deocamdată, evoluția țestoasei va depinde de starea sa generală și de eventualele dificultăți asociate anatomiei neobișnuite. Pentru cercetători, fiecare observație poate reprezenta un pas înainte în înțelegerea unei anomalii rare, care continuă să ridice întrebări despre rolul genelor și al mediului în dezvoltarea animalelor.