O specie africană cucerește noi teritorii în SUA. Încălzirea globală amenință fauna locală. Foto: AI Schimbările climatice ar putea favoriza extinderea unei specii de antilopă africană în sud-vestul Statelor Unite. Este vorba despre gemsbok, un animal adaptat la temperaturi ridicate și la lipsa apei, care trăiește deja în statul New Mexico. Un studiu recent arată că încălzirea vremii ar putea face ca suprafețe tot mai mari din regiune să devină potrivite pentru această specie. Extinderea sa ridică semne de întrebare în privința animalelor sălbatice native și a terenurilor folosite pentru creșterea animalelor. Gemsbokul se poate hrăni cu plante pe care alte erbivore le utilizează cu dificultate, ceea ce ar putea intensifica lupta pentru resurse, mai ales în perioadele de secetă. Cum a ajuns antilopa africană în New Mexico Între 1969 și 1977, un număr de 95 de exemplare de gemsbok au fost aduse la White Sands Missile Range, o zonă militară din statul american New Mexico. Animalele proveneau dintr-o populație capturată inițial în deșertul Kalahari, din sudul Africii. De atunci, descendenții lor s-au răspândit treptat și au ajuns la peste 100 de kilometri de locul în care au fost introduși. În prezent, aceștia trăiesc în peisajele aride ale deșertului Chihuahuan. Specia este cunoscută pentru capacitatea de a rezista în condiții dificile. Organismul său este adaptat la căldură, iar comportamentul se poate modifica atunci când hrana și apa devin greu de găsit. Profesorul Bob Schooley, de la Universitatea Illinois Urbana-Champaign, explică faptul că gemsbokul are caracteristici neobișnuite pentru un animal de dimensiuni mari. Acesta poate obține apa necesară din plante, fără să depindă în aceeași măsură de sursele directe de apă. Un exemplar poate cântări aproximativ 200 de kilograme. Aceste particularități îl ajută să supraviețuiască în regiuni în care alte animale sunt mai vulnerabile la temperaturile extreme și la secetă. Citește și: Poate fi readusă la viață antilopa albastră, dispărută în jurul anului 1800? Cercetătorii au analizat zonele în care ar putea ajunge Pentru a estima posibila extindere a speciei, oamenii de știință au analizat observațiile înregistrate de-a lungul timpului. Au folosit inclusiv fotografii și informații publicate de cetățeni pe platforme precum iNaturalist. Datele au fost preluate din Global Biodiversity Information Facility, o bază internațională care centralizează informații despre biodiversitate. Cercetătorii au eliminat înregistrările nesigure și observațiile care proveneau de la animale ținute în captivitate. În urma verificărilor, au rămas 112 observații realizate între 2006 și 2023. Ulterior, echipa a selectat 51 de puncte pentru a evita supraevaluarea zonelor în care fuseseră raportate numeroase apariții apropiate. Autorii studiului au comparat aceste observații cu date despre temperatură, precipitații, vegetație, relief și activitatea umană. Cu ajutorul unui model statistic numit Maxent, au identificat regiunile care oferă condiții asemănătoare cu cele din zonele în care antilopele trăiesc deja. Temperaturile scăzute ar putea limita răspândirea Unul dintre rezultatele importante ale cercetării este legat de temperaturile din timpul iernii. Modelele au indicat că habitatele cele mai potrivite pentru gemsbok se găsesc în regiuni în care media temperaturilor din cele mai reci trei luni este cuprinsă între 5 și 12 grade Celsius. Deși specia suportă foarte bine căldura, frigul pare să reprezinte un obstacol pentru extinderea sa, potrivit earth.com. Pe măsură ce iernile devin mai blânde, unele teritorii care până acum nu ofereau condiții favorabile ar putea deveni accesibile. Printre zonele identificate de cercetători se numără regiuni din apropierea fluviului Rio Grande, vestul Texasului și anumite părți din Arizona și California. Unele teritorii din apropierea Văii Morții, cunoscută pentru condițiile sale aride, ar putea deveni, de asemenea, potrivite pentru această specie. Totuși, existența unui habitat favorabil nu înseamnă automat că antilopele vor ajunge acolo. Cercetătorii nu au identificat observații ale speciei la vest de Rio Grande, chiar dacă unele regiuni de dincolo de fluviu par să ofere condiții adecvate. Terenurile agricole, drumurile și alte obstacole ar putea încetini deplasarea animalelor. Încălzirea globală ar putea conecta habitatele Echipa a analizat trei scenarii climatice posibile până în anul 2100. În toate variantele, suprafețele favorabile pentru gemsbok au devenit mai conectate. Acest lucru ar putea facilita deplasarea animalelor între teritorii și le-ar putea permite să ajungă în zone noi. În scenariile cu emisii ridicate, unele regiuni montane au devenit, de asemenea, mai potrivite. Kieran Andreoni, unul dintre coautorii cercetării și director pentru conservare în cadrul Southern Plains Land Trust, a explicat că apropierea și conectarea habitatelor ar putea elimina o parte dintre obstacolele care limitează răspândirea speciei. Cu toate acestea, modelele oferă estimări privind condițiile de mediu, nu certitudini despre viitoarele deplasări ale animalelor. Ce riscuri apar pentru animalele native Extinderea gemsbokului ar putea afecta speciile care folosesc aceleași resurse alimentare. Printre acestea se numără antilopa pronghorn, bizonul și bovinele crescute în ferme. Problema ar putea deveni mai serioasă în anii secetoși, când vegetația este redusă, iar hrana devine insuficientă. Nathan Alexander, autorul principal al studiului, atrage atenția că gemsbokul se poate hrăni și cu plante mai puțin nutritive. Această capacitate îi poate oferi un avantaj în perioadele în care alte erbivore întâmpină dificultăți în găsirea hranei. În timp ce animalele native ar putea deveni mai vulnerabile la lipsa nutrienților, antilopele africane ar putea continua să supraviețuiască folosind resurse vegetale de calitate mai slabă. Specialiștii se tem că, dacă populația crește considerabil, presiunea asupra pajiștilor ar putea deveni mai mare. Seceta ar putea afecta și crescătorii de animale Terenurile aride din sud-vestul Statelor Unite sunt folosite frecvent pentru pășunatul bovinelor. În perioadele de secetă severă, fermierii pot fi nevoiți să mute animalele în alte locuri, deoarece pășunile nu mai oferă suficientă hrană. În schimb, antilopele sălbatice continuă să folosească teritoriile respective. Profesorul Bob Schooley avertizează că abilitatea gemsbokului de a supraviețui cu hrană mai puțin nutritivă ar putea pune o presiune suplimentară asupra vegetației rămase. Totuși, cercetarea nu a măsurat direct amploarea eventualelor pagube. Prin urmare, impactul asupra pajiștilor și asupra activității fermierilor rămâne o posibilitate care trebuie investigată. Există și îngrijorări privind bolile Un alt aspect urmărit de specialiști este riscul asociat bolilor care pot afecta animalele domestice și sălbatice. Testări anterioare au identificat la unele exemplare de gemsbok din sud-vestul Statelor Unite anticorpi asociați mai multor boli ale animalelor de fermă. Rezultatele indică o posibilă expunere anterioară, dar nu demonstrează, în sine, că antilopele transmit aceste boli. Noul studiu nu a analizat direct transmiterea agenților patogeni. Cercetătorii consideră însă că riscul merită urmărit dacă specia ajunge să intre mai des în contact cu bovinele și cu fauna locală. Ce arată, de fapt, cercetarea Studiul nu prezice cu exactitate unde se vor răspândi antilopele africane. Acesta identifică zonele în care condițiile climatice ar putea deveni favorabile până la sfârșitul secolului. Autorii precizează că modelele au presupus menținerea relativ constantă a vegetației și a activității umane până în 2100. În realitate, aceste elemente se pot modifica și pot influența deplasarea animalelor. Chiar și așa, rezultatele sugerează că încălzirea globală ar putea facilita extinderea unei specii introduse în America de Nord cu mai multe decenii în urmă. Monitorizarea populației de gemsbok și a efectelor asupra pajiștilor ar putea ajuta autoritățile să identifice din timp eventualele probleme și să protejeze speciile native. Cercetarea a fost publicată în revista științifică Journal of Mammalogy.