Turismul și zgomotul afectează o pasăre rară din Himalaya. Ce au descoperit oamenii de știință. Foto: Rajeev Lochan Două studii realizate de cercetători din India arată că activitățile umane schimbă atât comportamentul, cât și habitatul unei păsări emblematice din Munții Himalaya. Monalul himalayan, cunoscut pentru penajul său spectaculos, este nevoit să se adapteze la zgomotul produs de turiști și la reducerea spațiilor naturale în care trăiește. Cercetările au fost desfășurate pe parcursul a cinci ani și au scos la iveală două probleme importante. Pe de o parte, schimbările climatice și extinderea activităților umane pot împinge această specie către altitudini mai mari. Pe de altă parte, zgomotul din zonele turistice pare să îi influențeze modul în care comunică. Descoperirile, prezentate de BBC News, atrag atenția asupra presiunii tot mai mari exercitate de oameni asupra ecosistemelor fragile din Himalaya. Monalul himalayan, o pasăre cu o importanță aparte în regiune Monalul himalayan este una dintre cele mai impresionante păsări care trăiesc în pădurile și pajiștile montane din Asia. Masculul se remarcă prin penajul său viu colorat, în nuanțe de verde, albastru și roșiatic, care capătă reflexe spectaculoase în lumină. Dincolo de aspectul său, pasărea are și o semnificație culturală importantă. Monalul este simbolul statului indian Uttarakhand și pasărea națională a Nepalului. Prezența sa este strâns legată de identitatea, tradițiile și folclorul comunităților din regiunea himalayană. În prezent, însă, specia se confruntă cu presiuni tot mai mari. Construirea de drumuri, dezvoltarea infrastructurii turistice și creșterea numărului de vizitatori modifică mediul în care trăiește. Pasărea-simbol a regiunii își adaptează cântecul la zgomotul uman. Foto: Rajeev Lochan Cercetătorii avertizează că aceste schimbări nu afectează doar locurile în care pasărea își găsește hrana și se reproduce. Ele pot influența și comunicarea dintre indivizi, un element esențial pentru supraviețuirea speciei. Activitatea umană modifică habitatul păsărilor Unul dintre cele două studii a analizat modul în care schimbările climatice ar putea influența distribuția monalului în Himalaya indiană până în anul 2100. Cercetătorii au folosit modele climatice și scenarii privind emisiile de gaze cu efect de seră, similare celor utilizate în evaluările Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). Analiza a vizat regiuni din statele Uttarakhand și Himachal Pradesh. În prezent, monalul poate fi întâlnit în pajiștile alpine situate la altitudini mari, deasupra zonelor împădurite. Aceste spații au o importanță deosebită pentru biodiversitatea Himalayei și oferă condiții necesare pentru numeroase specii. Citește și: Pasărea dispărută din sălbăticie de aproape 40 de ani primește o nouă șansă. Încă opt exemplare ar putea fi eliberate Potrivit cercetătorilor, încălzirea climei poate schimba treptat condițiile din aceste habitate. Topirea zăpezii și modificarea vegetației pot face accesibile anumite zone aflate mai sus pe munte. În același timp, extinderea activităților umane reduce suprafețele liniștite în care păsările pot trăi fără perturbări. Rajeev Lochan, cercetătorul care a coordonat ambele studii, explică faptul că monalul se deplasează sezonier între zonele montane inferioare și cele alpine. Această dependență de anumite condiții de mediu îl transformă într-un indicator important al sănătății ecosistemelor din nord-vestul Himalayei. Dacă această pasăre începe să întâmpine dificultăți, există riscul ca și alte specii să fie afectate de aceleași schimbări. De ce ar putea deveni tot mai dificilă supraviețuirea monalului Deplasarea către altitudini mai mari nu reprezintă neapărat o soluție pe termen lung. Pe măsură ce zonele potrivite pentru trai se restrâng, populațiile de monal ar putea ajunge izolate unele de altele. Habitatele fragmentate reduc posibilitățile de deplasare și pot îngreuna întâlnirea dintre indivizi în perioada de reproducere. În timp, izolarea poate diminua diversitatea genetică și poate crește riscul dispariției unor populații locale. Modelele climatice indică faptul că habitatul potrivit pentru monal ar putea deveni mai redus și mai instabil până la sfârșitul acestui secol, în mai multe scenarii analizate. Totuși, cercetătorii precizează că aceste estimări se bazează pe anumite presupuneri. Una dintre ele este că pasărea va continua să aibă nevoie de condiții climatice asemănătoare celor din actualele pajiști alpine. Dacă preferințele speciei se schimbă sau dacă aceasta reușește să se adapteze în alte moduri, evoluția ar putea fi diferită. Chiar și așa, rezultatele arată că pierderea habitatului și schimbările climatice pot acționa împreună, sporind vulnerabilitatea speciei. Zgomotul turiștilor schimbă modul în care comunică păsările Al doilea studiu s-a concentrat asupra sunetelor produse de monal și asupra felului în care acestea sunt influențate de zgomotul din jur. Cercetătorii Rajeev Lochan, Dinesh Kumar Sharma și Anand Kumar, de la Universitatea Hemvati Nandan Bahuguna Garhwal, au analizat două văi din Sanctuarul de cerbi moschiți Kedarnath, în statul indian Uttarakhand. Prima zonă, Chopta, este o destinație turistică frecventată de numeroși vizitatori. A doua, Madmaheshwar, este mult mai liniștită și oferă posibilitatea comparării comportamentului păsărilor în condiții diferite. Începând din aprilie 2023, echipa a înregistrat peste 700 de sunete emise de monal în cele două locații. Pentru colectarea datelor au fost folosite microfoane și dispozitive de înregistrare care au funcționat fără intervenție directă asupra păsărilor. Timp de un an, cercetătorii au măsurat caracteristicile sunetelor, inclusiv frecvența, durata și nivelul zgomotului de fond. Rezultatele au arătat că monalii din zona turistică Chopta produceau sunete cu frecvențe maxime mai ridicate decât păsările din valea mai liniștită Madmaheshwar. De asemenea, apelurile lor erau, în general, mai scurte. Potrivit cercetătorilor, aceste diferențe ar putea reprezenta o adaptare comportamentală la mediul acustic. Prin modificarea tonalității și a duratei sunetelor, păsările ar putea încerca să se facă auzite în prezența zgomotului produs de trafic și de vizitatori. Citește și: Care pasăre are cel mai melodios cântec? Un nou studiu are un răspuns Schimbările nu înseamnă că pasărea și-a modificat permanent vocea Cercetătorii subliniază că diferențele identificate nu demonstrează o schimbare permanentă sau evolutivă a vocii monalului. Mai degrabă, rezultatele sugerează că pasărea își poate ajusta temporar sunetele în funcție de condițiile din mediul înconjurător. Unele modificări sunt atât de fine încât pot fi detectate cu ajutorul aparaturii, dar pot trece neobservate de urechea umană. Această flexibilitate ar putea ajuta păsările să comunice în locuri în care zgomotul de fond este ridicat. Totuși, cercetătorii nu au stabilit încă în ce măsură aceste schimbări influențează succesul reproducerii sau alte aspecte ale comportamentului. Comunicarea vocală are un rol important în viața păsărilor. Sunetele pot contribui la atragerea partenerilor, apărarea teritoriului și transmiterea informațiilor către alți indivizi. Dacă zgomotul uman îngreunează transmiterea acestor semnale, consecințele ar putea depăși simpla modificare a tonalității. Turismul și urbanizarea pun presiune pe ecosistemele Himalayei Dezvoltarea infrastructurii a făcut ca numeroase zone din Himalaya să fie mai ușor accesibile turiștilor. Deși turismul contribuie la economia locală, creșterea traficului și extinderea construcțiilor pot afecta echilibrul natural. Vishal Singh, specialist în ecologie și probleme climatice din Himalaya, consideră că cele două studii transmit un avertisment important și pentru alte specii. Dacă o pasăre relativ adaptabilă trebuie să își schimbe atât habitatul, cât și comportamentul vocal, efectele asupra speciilor mai sensibile ar putea fi și mai serioase. La rândul său, Anjal Prakash, profesor de politici publice la Universitatea FLAME și colaborator la rapoartele IPCC, atrage atenția asupra modului în care presiunea umană schimbă condițiile de viață din regiune. Problema nu se limitează la o singură specie. Dezvoltarea economică, turismul, urbanizarea și schimbările climatice se suprapun într-un ecosistem deja vulnerabil. Sunt necesare cercetări suplimentare Autorii recunosc că studiul privind comunicarea monalului reprezintă o etapă preliminară. Sunt necesare investigații suplimentare pentru a stabili dacă modificările vocale au consecințe directe asupra reproducerii, supraviețuirii și organizării sociale a păsărilor. De asemenea, modelele privind evoluția habitatului trebuie interpretate ținând cont de incertitudinile legate de climă și de capacitatea speciei de a se adapta. Chiar dacă rezultatele nu oferă încă un răspuns complet, cele două cercetări indică o problemă mai amplă. Monalul himalayan ar putea deveni un semnal de alarmă pentru sănătatea ecosistemelor montane. Protejarea habitatelor, limitarea perturbărilor din zonele sensibile și dezvoltarea unui turism mai responsabil ar putea contribui la reducerea presiunii asupra faunei sălbatice. Într-o regiune în care schimbările se produc rapid, păstrarea echilibrului dintre activitățile umane și natură devine esențială pentru supraviețuirea speciilor.