Lupii de pe Isle Royale sunt consangvinizați, dar au șanse mari să supraviețuiască. Foto: pexels.com O populație de lupi reintrodusă pe Isle Royale în urmă cu câțiva ani are șanse mari să supraviețuiască, însă cercetătorii avertizează că consangvinizarea și izolarea tot mai accentuată a insulei reprezintă probleme importante pentru viitorul animalelor. În 2016, pe insulă mai rămăseseră doar doi lupi, ambii consangvinizați, care nu mai aveau pui. Pentru a salva populația, autoritățile din Isle Royale National Park, împreună cu cercetători, au decis să aducă noi exemplare. În perioada 2018-2019, 19 lupi au fost transportați pe insulă. Un grup internațional de cercetători a urmărit animalele în primii cinci ani după relocare, încercând să determine cât de mari sunt șansele ca populația să reziste. Rezultatele au fost publicate în revista Conservation Science and Practice. Lupii au șanse să reziste cel puțin două decenii Potrivit studiului, populația de lupi are o probabilitate de peste 80% să supraviețuiască timp de 20 de ani. Totuși, oamenii de știință avertizează că problemele genetice nu au dispărut, iar încălzirea globală face ca Isle Royale să fie tot mai izolată de continent. Între timp, numărul lupilor a crescut. Un studiu separat, realizat de cercetătorii de la Michigan Technological University, estimează că în iarna trecută pe insulă trăiau aproximativ 37 de lupi. „Numărul lupilor care se află în prezent pe insulă sugerează că populația se descurcă bine. Dar aș spune că problemele legate de consangvinizare și depresia de consangvinizare rămân o preocupare importantă pentru populație”, a declarat Sarah Hoy, unul dintre cercetătorii implicați în studiul de la Michigan Tech. Citește și: Cum au ajuns lupii să devină câini? Povestea neașteptată a domesticirii celui mai apropiat companion al omului Doi frați au avut cel puțin 12 pui Populația de lupi are o probabilitate de peste 80% să supraviețuiască timp de 20 de ani. Foto: pexels.com Pentru a reface populația de lupi, cercetătorii au capturat animalele din Minnesota, Peninsula Superioară a statului Michigan și două zone din Ontario, una de pe continent și cealaltă de pe insula Michipicoten, aflată la rândul ei în Lacul Superior. Selecția animalelor a fost făcută cu mare atenție. Cercetătorii au căutat lupi sănătoși, cu o condiție fizică bună, fără păduchi sau râie și fără probleme evidente de vedere. La scurt timp după relocare a apărut însă o situație neașteptată: doi dintre lupii transportați pe Isle Royale erau frați și au format un cuplu. Cei doi proveneau de pe insula Michipicoten și fuseseră aduși împreună cu părinții și alți patru frați. În total, pe Isle Royale existau 11 lupi cu care nu erau înrudiți și cu care s-ar fi putut împerechea. „Având în vedere disponibilitatea lupilor neînrudiți, este remarcabil și neașteptat faptul că aceste animale au format o legătură la scurt timp după relocare”, au scris cercetătorii în studiul publicat în Conservation Science and Practice. O posibilă explicație este că tocmai prezența unui grup de lupi complet necunoscuți le-ar fi făcut pe cele două animale să se apropie. Pentru animalele sociale, formarea unor relații noi poate fi stresantă, iar familiaritatea cu un membru al familiei poate reduce stresul atunci când se adaptează la un mediu nou. Cei doi frați au ajuns să formeze una dintre cele trei haite de pe insulă și au avut cel puțin 12 pui. La finalul perioadei analizate, cercetătorii estimau că Isle Royale avea 27 de lupi și considerau că toți puii născuți în timpul experimentului erau înrudiți cu perechea formată din frați, cu frații acestora sau cu părinții lor. „Am descoperit că eliberarea lupilor care aveau deja legături sociale a facilitat formarea haitelor. Cu toate acestea, dominația numerică și socială a unui grup familial poate complica sănătatea genetică pe termen lung a populației”, au concluzionat cercetătorii. Cum a ajuns populația la un pas de dispariție Consangvinizarea este una dintre principalele preocupări ale cercetătorilor, deoarece ar fi putut contribui la declinul populației de lupi înainte de reintroducerea unor exemplare noi. Se crede că lupii au ajuns pe Isle Royale în anii 1940, traversând un pod de gheață format între Canada și insulă. Timp de mai multe decenii, populația a rămas relativ stabilă. Între 1960 și 2000, pe insulă trăiau, în medie, aproximativ 22 de lupi. Podurile de gheață care se formau în timpul iernilor foarte reci ar fi putut avea un rol important în menținerea diversității genetice. Ocazional, lupii puteau ajunge de pe continent pe insulă și invers, aducând astfel noi gene în populație. Pe măsură ce clima s-a încălzit în secolul XX, însă, probabilitatea ca un asemenea pod de gheață să se formeze în fiecare an a scăzut. În cele din urmă, și numărul lupilor s-a redus dramatic, până la doar două exemplare în 2016. Cercetătorii nu cunosc toate cauzele care au dus la declinul populației. Bolile au avut un rol cunoscut, însă oamenii de știință consideră că și malnutriția, precum și efectele pe termen lung ale consangvinizării, cunoscute drept depresie de consangvinizare, ar fi contribuit. Consangvinizarea repetată poate favoriza apariția unor probleme precum dimensiunea corporală mai redusă, un sistem imunitar mai slab, anomalii fizice și fertilitate scăzută. Citește și: Haită de lupi, surprinsă în apropierea caselor din Gorj! De ce animalele sălbatice nu pot fi capturate? Lupii au redus drastic populația de elani Consangvinizarea ar fi putut contribui la declinul populației de lupi înainte de reintroducerea unor exemplare noi. Foto: pexels.com Reintroducerea lupilor a schimbat rapid și echilibrul dintre prădători și pradă. Populația de elani de pe Isle Royale a scăzut de la aproximativ 2.000 de exemplare în 2019 la doar 524 în iarna trecută, potrivit studiului realizat de Michigan Technological University. Este o reducere de aproximativ 75%. Mai mult, în iarna anului 2026 nu au fost observați pui de elan. „Deși este îmbucurător să vedem că populația de lupi se descurcă bine, este dificil – deși nu neașteptat – să vedem că atât populația de elani, cât și pădurea întâmpină probleme”, a spus Sarah Hoy pe site-ul universității. Cercetătoarea a explicat că scăderea numărului de elani are legătură atât cu revenirea lupilor, cât și cu lipsa hranei. Atunci când populația de elani era mai numeroasă, între 2018 și 2021, animalele au consumat cantități mari de puieți de brad balsamic, o sursă importantă de hrană în timpul iernii. Pădurea de brazi balsamici nu și-a revenit încă. Lupii au început să se apropie de turiști Pe lângă problemele genetice și schimbările din ecosistem, administratorii parcului se confruntă cu o altă situație: lupii au început să interacționeze cu oamenii și cu obiectele acestora. „Comportamentul vizitatorilor a devenit o altă preocupare importantă pentru administrarea parcului”, a transmis Mark Romanski, biolog în cadrul Isle Royale National Park și unul dintre cercetătorii implicați în studiul privind relocarea lupilor. În iulie, parcul a anunțat că un lup a fost observat într-un camping. Animalul a mirosit și a zgâriat corturi, a tras rucsacuri de lângă corturi și chiar a intrat într-un cort. În urma acestor incidente, unele zone de campare au fost închise temporar, iar angajații parcului au încercat să descurajeze lupul să se apropie de oameni prin zgomote puternice, strigăte, bătăi din palme, folosirea unor sirene de mână și pistoale cu bile de vopsea. În vara anului 2025, un lup a fost ucis după ce a provocat probleme similare. Romanski a declarat pentru publicația Bridge că administratorii parcului au înăsprit regulile privind depozitarea alimentelor și gestionarea deșeurilor, au instalat 68 de dulapuri pentru păstrarea hranei și au închis temporar anumite zone atunci când a fost necesar. De asemenea, au fost folosite metode de descurajare a lupilor pentru a reduce interacțiunile și a proteja atât vizitatorii, cât și animalele sălbatice. În ciuda acestor probleme, populația de lupi de pe Isle Royale este în prezent mult mai numeroasă decât în urmă cu un deceniu. Cercetătorii avertizează însă că supraviețuirea pe termen lung va depinde nu doar de numărul animalelor, ci și de menținerea unei diversități genetice suficiente și de echilibrul tot mai fragil al ecosistemului insulei.