Zonele în care există populații de papagali au fost considerate puncte de origine, locurile unde au fost făcute confiscări au reprezentat puncte de destinație, iar rețeaua rutieră a țării a fost analizată asemenea unor cabluri care leagă aceste puncte. Foto: AI Papagalii sălbatici din Mexic sunt tot mai grav amenințați de braconaj și de comerțul ilegal cu animale, iar cercetătorii avertizează că traficul cu aceste păsări a devenit o activitate din ce în ce mai bine organizată. O echipă de oameni de știință din Statele Unite și Australia a analizat aproape trei decenii de date privind confiscările de papagali și a reușit să identifice principalele coridoare folosite de traficanți. Studiul arată că rețelele infracționale nu mai acționează doar prin capturarea oportunistă a păsărilor din zonele rurale. În timp, comerțul ilegal s-a transformat într-un sistem mai complex, în care animalele sunt transportate pe distanțe mari, inclusiv către marile centre urbane. Trei decenii de declin pentru papagalii sălbatici Papagalii nativi din Mexic sunt capturați și comercializați ilegal de zeci de ani, în ciuda măsurilor legislative adoptate pentru protejarea faunei sălbatice. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât populațiile acestor păsări au continuat să scadă. Cercetătorii au analizat peste 6.000 de înregistrări referitoare la confiscări de papagali, realizate între 1997 și 2024. Aceste date le-au permis să urmărească schimbările produse în rețelele de trafic de-a lungul timpului și să observe modul în care traficanții și-au modificat traseele atunci când condițiile s-au schimbat, scrie earth.com. Un moment important a fost anul 2008, când Mexicul a interzis capturarea și comercializarea papagalilor săi nativi. Cercetătorii au analizat, de asemenea, efectele perturbărilor produse de pandemia de COVID-19 asupra rutelor utilizate de traficanți. Din cele 20 de specii de papagali nativi incluse în analiză, jumătate sunt amenințate direct de capturarea pentru comerțul ilegal cu animale sălbatice. Foto: Pexels.com Braconajul a ajuns să rivalizeze cu pierderea habitatului Situația papagalilor mexicani este considerată deosebit de gravă. Pentru speciile analizate, starea de conservare fie s-a deteriorat, fie nu a înregistrat îmbunătățiri semnificative în ultimele decenii. Deși distrugerea habitatului rămâne o problemă majoră, cauzată în special de agricultură și exploatarea pădurilor, capturarea ilegală a păsărilor a devenit una dintre cele mai importante amenințări. Papagalii mari și spectaculoși, inclusiv speciile de macaw și papagalii amazonieni, sunt în mod special căutați de traficanți. Popularitatea lor pe piața ilegală pune o presiune uriașă asupra populațiilor din sălbăticie, deoarece capturarea repetată a unui număr mare de exemplare poate depăși capacitatea naturală de refacere a acestor populații. Mexicul, transformat într-o „rețea electrică” pentru identificarea rutelor Pentru a descoperi traseele pe care păsările sunt transportate ilegal, cercetătorii au apelat la o metodă neobișnuită. Ei au adaptat un model folosit în mod obișnuit pentru a studia deplasarea animalelor prin peisaje naturale și l-au transformat într-un instrument pentru investigarea traficului de animale sălbatice. Teritoriul Mexicului a fost tratat ca o rețea electrică. Zonele în care există populații de papagali au fost considerate puncte de origine, locurile unde au fost făcute confiscări au reprezentat puncte de destinație, iar rețeaua rutieră a țării a fost analizată asemenea unor cabluri care leagă aceste puncte. Prin intermediul modelului, cercetătorii au putut estima zonele în care „fluxul” traficului ilegal este cel mai intens. Astfel, au fost identificate coridoare de transport cu risc ridicat, folosite cel mai probabil pentru mutarea păsărilor din zonele în care sunt capturate către piețele unde sunt comercializate. Rezultatele au arătat că traficul nu este distribuit uniform în Mexic. Activitatea se concentrează în anumite zone, în special în sud-estul țării și în Peninsula Yucatán. De la capturarea păsărilor la rețele de aprovizionare complexe George Olah, cercetător în cadrul Universității Naționale Australiene, autorul principal al studiului, explică faptul că una dintre cele mai importante concluzii este capacitatea rețelelor infracționale de a se adapta. În trecut, combaterea traficului de animale sălbatice se baza în mare măsură pe reacția autorităților după ce păsările erau deja confiscate. Analiza noilor date arată însă că traficanții își modifică traseele în funcție de schimbările economice, sociale și legislative. Cercetătorii au identificat o trecere de la capturarea relativ oportunistă a păsărilor în mediul rural către lanțuri de aprovizionare mai bine organizate, alimentate de cererea existentă în orașe. Un indiciu important îl reprezintă distanța dintre locul capturării și cel al confiscării. În tot mai multe cazuri, papagalii sunt descoperiți la sute de kilometri de habitatul lor natural, inclusiv în apropierea unor centre urbane importante, precum Ciudad de México. Acest tipar sugerează existența unor rețele de transport pe distanțe lungi, mai degrabă decât a unor cazuri izolate de braconaj local. O platformă care poate ajuta autoritățile să intervină înainte de confiscări Pentru ca rezultatele cercetării să poată fi folosite practic, echipa a creat o platformă online interactivă. Accesul este destinat reprezentanților autorităților ale căror conturi sunt verificate. Platforma permite analizarea zonelor aflate în responsabilitatea fiecărei instituții și evidențierea rutelor considerate vulnerabile la traficul cu papagali. Utilizatorii pot analiza inclusiv coridoarele asociate diferitelor specii. Prin această abordare, forțele de ordine pot decide mai eficient unde să concentreze controalele și resursele disponibile. În loc să aștepte ca animalele să ajungă la destinație și să fie confiscate, autoritățile pot încerca să identifice punctele vulnerabile ale rețelei de transport. Greg Asner, coautor al studiului și director al Centrului pentru Descoperiri Globale și Conservare din cadrul Universității de Stat din Arizona, consideră că această schimbare de perspectivă este una dintre principalele utilități ale cercetării. Instrumentul poate permite trecerea de la o strategie predominant reactivă la una preventivă, prin identificarea zonelor în care traficul are cele mai mari șanse să se desfășoare. Aceeași metodă ar putea fi folosită și pentru alte forme de trafic ilegal Cercetătorii susțin că metoda nu trebuie să fie limitată la papagali. Aceeași infrastructură de transport poate fi utilizată de grupările care se ocupă de mai multe tipuri de contrabandă. Din acest motiv, modelarea rutelor ar putea fi adaptată pentru investigarea traficului ilegal cu lemn, specii marine sau alte resurse naturale exploatate clandestin. O astfel de abordare ar permite autorităților să urmărească nu doar o anumită specie, ci și infrastructura logistică pe care se bazează rețelele de criminalitate organizată. Citește și: Papagalii nu-și ascund emoțiile. Cum recunoști stresul la păsările exotice conform medicului veterinar Gabriela Bumbu: „Sunt foarte sensibili la zgomot, haos și schimbări frecvente”. EXCLUSIV ADN-ul ar putea indica locul de origine al păsărilor traficate Cercetarea continuă, iar echipa lui George Olah integrează în prezent și date de genetică medico-legală. Analizele ADN ar putea ajuta la identificarea cu mai multă precizie a zonei din care provin păsările confiscate. Această informație ar putea fi extrem de importantă pentru anchete. Dacă originea unui papagal poate fi stabilită genetic, autoritățile ar putea identifica mai ușor regiunile în care braconajul este activ și ar putea corela aceste informații cu traseele de transport deja identificate. În același timp, datele genetice pot contribui la construirea unor cazuri mai solide în anchetele penale și la o mai bună înțelegere a modului în care funcționează rețelele de trafic. O nouă strategie pentru protejarea biodiversității Cercetătorii consideră că îmbinarea datelor despre biodiversitate cu analiza infrastructurii de transport și metodele utilizate în criminologie poate schimba modul în care este combătut comerțul ilegal cu animale sălbatice. În cazul papagalilor din Mexic, problema nu mai poate fi privită doar ca o serie de acte izolate de braconaj. Datele acumulate în aproape 30 de ani indică existența unor rețele capabile să își schimbe traseele și metodele de operare. Prin identificarea coridoarelor cu risc ridicat și utilizarea informațiilor genetice, autoritățile ar putea interveni mai devreme și mai precis pentru a împiedica păsările să ajungă pe piețele ilegale. Studiul, realizat de cercetători de la Universitatea de Stat din Arizona și Universitatea Națională Australiană, a fost publicat în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences și oferă un model care ar putea fi aplicat și în lupta împotriva altor forme de trafic de animale sălbatice.