Cât de des este normal ca o pisică să elimine ghemuri de blană și când devine situația îngrijorătoare? Răspunsurile și recomandările unui medic veterinar. Sursa foto: satoru kobayashi / Stock Budget / Profimedia Orice proprietar de pisici a trecut, măcar o dată, prin surpriza neplăcută de a descoperi pe covor sau lângă canapea un ghem de blană eliminat în timpul nopții. Imaginea poate fi îngrijorătoare, însă, în multe cazuri, este vorba despre un proces firesc. Pentru a înțelege mai bine care sunt cauzele, riscurile și metodele de prevenție, am discutat cu medicul veterinar Amedeo Botez. De ce elimină pisicile ghemuri de blană Pisicile sunt cunoscute pentru standardele lor ridicate de igienă. Faptul că pot petrece ore întregi pentru a-și curăța blana nu ar trebui să ne mire, dar, câteodată, acest aspect vine la pachet cu un efect inevitabil, înghițirea firelor de păr. Odată înghițite, acestea ajung în sistemul digestiv și sunt eliminate, ulterior, sub formă de ghemuri de blană. „Este recunoscut faptul că pisicile se toaletează des, acest lucru ocupând între 30%-40% din timpul în care este trează. Prin urmare, în urma acestui proces este inevitabil să înghită și o cantitate mare de păr care se elimină sub forma unor ghemuri de păr fie prin vomă, fie prin scaun. Cheratina (conținută de firul de păr) nu este digerată de sucurile gastrice astfel încât organismul o elimină ca atare”, a explicat Amedeo Botez, medic veterinar la OneVet Clinic. Când un ghem de blană este normal și când devine motiv de îngrijorare Prezența unui ghem de blană pe covor nu ar trebui să declanșeze automat alarma. Frecvența eliminării depinde de mai mulți factori, pentru că nu toate pisicile sunt la fel. „Nu există un anumit interval de timp în care pisicile să elimine ghemotoace de păr. Mai mult, acest lucru depinde de cât de des se toaletează pisica, de cantitatea de păr ingerată, dar și de cât de des este pisica periată. Dacă, de exemplu, pisica suferă un proces de năpârlire mai intens, are părul des sau lung sau dacă are o patologie care afectează dermul, și eliminarea ghemotoacelor va fi mai frecventă. În medie, o dată la câteva săptămâni (4-6-8 săptămâni) se poate întâmpla să găsim un ghem de blană vomitat pe covor”, a subliniat medicul veterinar. Totuși, nu toate pisicile se confruntă cu această problemă în aceeași măsură. Există anumite rase și categorii de animale care sunt mai expuse decât altele. În plus, o pisică ținută exclusiv în apartament poate avea o experiență diferită față de una care petrece timp și afară: „După cum spuneam anterior, pisicile cu blana deasă (British Shorthair, Scottish Fold etc.) sau cele cu blana lungă (Norvegiană de pădure, Maine Coon, Ragdoll etc.) și care nu sunt periate săptămânal sunt predispuse la a elimina mai des păr nedigerat. Ca vârstă se încadrează pisicile tinere a căror mobilitate nu este afectată. Ca o paranteză, pisicile bătrâne sau cele obeze nu se pot toaleta îndeajuns astfel că este indicat ca acest lucru să fie făcut de către proprietari. Totodată, pisicile care stau exclusiv la interior tind să năpârlească mai mult decât cele cu acces afară astfel că și eliminarea de păr prin vomă sau fecale este mai des întâlnită la acestea”. Semnalele de alarmă pe care proprietarii nu trebuie să le ignore Chiar dacă eliminarea ghemotoacelor de blană este normală, sunt situații în care vărsăturile devin mult prea dese, iar comportamentul pisicii se schimbă, indicând că poate ascunde o suferință. „Ar trebui să ne îngrijorăm atunci când episoadele de vomă se succed o dată la câteva zile sau chiar mai des. Acest lucru poate indica o problemă de organ (stomac, pancreas, vezică biliară, ficat). De asemenea, dacă pisica obișnuia să defece în fiecare zi iar acum doar merge la litieră și nu reușește să aibă scaun ar trebui să ne îngrijoreze. Aceste schimbări vin odată cu lipsa poftei de mâncare, senzație de vomă și neliniște. Toate acestea sunt semne care ar trebui să se finalizeze cu o vizită la medicul veterinar”, a spus Amedeo Botez. În plus, uneori ghemurile de blană pot provoca durere, disconfort sau chiar complicații digestive, care pot pune în pericol viața pisicii. „Sunt situații, rare dar ele există, în care se poate întâmpla ca ghemotoacele de păr (trichobezoare numite în termeni medicali) să se aglutineze ducând la obstrucții intestinale (ocluzii totale sau parțiale) iar singura abordare este cea chirurgicală. Această patologie vine cu durere și o stare vizibil schimbată. O pisică cu ocluzie va prezenta durere abdominală la atingere, episoade dese de vomă care se succed unul după altul. Atenție la faptul că multe pisici se ‘descurcă’ la a ascunde durerea foarte bine astfel că situația ei ar putea fi mult mai gravă decât lasă să se vadă”, a explicat Amedeo Botez. Citește și: Pisica ta are zone fără păr și se scarpină des? Cele mai frecvente boli de piele, cauzele lor și cum pot fi tratate. Andreea Lungu, medic veterinar: „Aplicarea unor produse destinate uzului uman poate agrava semnificativ afecțiunile” EXCLUSIV Măsurile care pot reduce formarea ghemurilor de blană Cele mai eficiente măsuri pentru reducerea formării ghemurilor de blană sunt și cele mai simple. Blana are nevoie de îngrijire constantă, iar periajul frecvent ajută la îndepărtarea firelor moarte care pot ajunge în stomacul pisicii. „Pe lângă nevoile de bază, proprietarii trebuie să aibă în vedere și partea igieno-cosmetică din îngrijirea pisicilor. Pe scurt, orice animăluț cu blăniță trebuie îngrijit prin periere (cu o perie adaptată firului de păr). Este recunoscut faptul că pisicile nu sunt iubitoare de apă astfel că nu recomandăm stresarea acestora cu îmbăierea însă pe lângă învățatul la litieră, orice pisică trebuie deprinsă, încă de pui, cu periatul. La început ședințele trebuie să fie scurte, acompaniate de recompense. Periatul trebuie făcut cu blândețe, evitând insistatul pe anumite zone. În general ar trebui efectuat cel puțin o dată pe săptămână și chiar de 3-4 ori pe săptămână în perioada năpârlirii (primăvara-vara). În al doilea rând, proprietarii pot opta și pentru oferirea unei hrane de tip ‘hairball-control’ sau suplimente menite să evite formarea de trichobezoare. Tunsul este un subiect pe care l-am lăsat dinadins pe ultimul loc întrucât ar trebui să fie ultima soluție și în cazuri extreme (câlți de blană care pun în pericol integritatea pielii). Deși a devenit un serviciu des cerut de către proprietari, trebuie spus că reprezintă un stres major pentru pisică și mai ales pentru psihicul ei”, a menționat Amedeo Botez. Pot hrana și suplimentele speciale să prevină formarea ghemurilor de blană? Pe măsură ce oferta de produse dedicate controlului ghemurilor de blană a crescut, mulți proprietari se întreabă dacă hrana specială și suplimentele chiar funcționează sau sunt doar o strategie de marketing. Potrivit medicului veterinar aceste produse pot avea un rol important, mai ales în cazul pisicilor predispuse la formarea trichobezoarelor, dar trebuie alese cu atenție. „Recomandăm hrana și suplimentele (bogate în fibre) pentru împiedicarea formării ghemurilor de păr, în special la pisicile predispuse (cele care vin în cabinet cu un istoric de trichobezoare, cele cu păr lung). În ceea ce privește tipul lor, ne adaptăm după cerințele pisicilor. Unele consumă cu plăcere hrana de tip „hairball control” și o tolerează, altele preferă suplimentele tip pastă, iar altele preferă comprimatele. Oricum ar fi acestea, nu ar trebui să cauzeze tulburări gastrointestinale. Din fericire există multe tipuri și producători astfel că putem satisface cerințele fiecărei pisici”, a încheiat specialistul. Citește și: Misterele felinelor: ce ascund gesturile aparent bizare ale pisicilor