Pisica ta are zone fără păr și se scarpină des? Cele mai frecvente boli de piele, cauzele lor și cum pot fi tratate. Andreea Lungu, medic veterinar: „Aplicarea unor produse destinate uzului uman poate agrava semnificativ afecțiunile” EXCLUSIV

Pisicile sunt experte în a ascunde că le doare ceva. De multe ori continuă să doarmă în locurile preferate, să ceară mâncare și să pară perfect normale, chiar și atunci când se confruntă cu probleme de sănătate. Există însă situații în care organismul lor transmite semnale vizibile, iar pielea și blana sunt printre primele care trădează că ceva nu este în regulă. Asta se întâmplă mai ales în cazul bolilor de piele, care lasă semne în blăniță sau conduc la apariția iritațiilor. Andreea Lungu, medic veterinar specializat în dermatologie, a explicat, pentru zooland.ro, care sunt cele mai frecvente afecțiuni, cauzele de la care pornesc și cum pot fi ele tratate corect.

Cele mai frecvente probleme dermatologice întâlnite la pisici, de la alergii la infecții

Pielea este cel mai mare organ al corpului și unul dintre primele care trage semnale de alarmă atunci când sănătatea este afectată, nu doar la oameni, ci și la pisici. Astfel că, o mică zonă cu blană mai rară, iritațiile sau micile leziuni nu sunt întotdeauna normale. Deși tindem să le punem pe seama năpârlirii, a sezonului sau a puricilor, ele pot ascunde afecțiuni dermatologice.

„Cele mai frecvente afecțiuni dermatologice la pisici sunt dermatitele alergice, infestările parazitare (purici, acarieni), dermatofitoza (microsporoza), infecțiile bacteriene sau fungice secundare, precum și afecțiunile asociate complexului granulomului eozinofilic felin. De asemenea, nu sunt rare cazurile de alopecie autoindusă, în care pisica își pierde parul prin lins excesiv, ca răspuns la prurit, durere sau stres”, a explicat Andreea Lungu, medic veterinar la Daisy Vet Băneasa.

Dacă pisica începe să se scarpine repetitiv, iar la nivelul pielii sau al blănii apar modificări vizibile, acestea pot fi primele semne ale unei afecțiuni care necesită atenție medicală și nu doar ale unei iritații trecătoare.

„Orice semn dermatologic care persistă mai mult de câteva zile sau care tinde să se agraveze necesită evaluare veterinară. Semnele de alarmă includ scărpinatul excesiv, linsul repetitiv, căderea părului, apariția crustelor, ulcerațiilor, eritemului, mătreții excesive, modificărilor de pigmentare sau apariția unor leziuni la nivelul pielii. De asemenea, scuturatul frecvent al capului sau scărpinatul urechilor pot indica afecțiuni auriculare care necesită investigații suplimentare”, a completat specialista.

De ce dezvoltă pisicile boli de piele

Una dintre cele mai mari dificultăți cu care se confruntă medicii veterinari este că, la prima vedere, multe dintre bolile de piele pot arăta aproape identic. Tocmai de aceea, stabilirea unui diagnostic corect presupune adesea investigații suplimentare și o analiză atentă a istoricului medical. În spatele unei blăni rarefiate sau al unui prurit persistent se poate afla o gamă largă de factori.

„Cauzele sunt variate și includ paraziți externi, alergii, infecții bacteriene sau fungice, afecțiuni autoimune, tulburări endocrine și, în anumite situații, factori comportamentali. La pisici, alergiile și paraziții reprezintă unele dintre cele mai frecvente cauze ale pruritului și leziunilor cutanate. Identificarea cauzei primare este esențială, deoarece multe afecțiuni dermatologice pot avea manifestări clinice similare”, a subliniat Andreea Lungu.

Puricii, un adversar mult mai periculos decât pare la prima vedere

Puricii nu par un pericol real la prima vedere și, cu toate acestea, rămân una dintre cele mai frecvente cauze ale problemelor dermatologice la pisici. În plus, există și alte tipuri de paraziți care pot afecta sănătatea pielii și care nu trebuie excluși din investigație.

„Paraziții reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale afecțiunilor dermatologice la pisici. Chiar și o infestare minimă cu purici poate declanșa o reacție de hipersensibilitate severă la animalele sensibile, determinând prurit intens și leziuni extinse. Acarienii, deși mai rar identificați decât puricii, rămân o cauză importantă de dermatită și trebuie luați în considerare în cadrul diagnosticului diferențial”, a menționat Andreea Lungu.

Alimentația poate afecta sănătatea pielii pisicilor

Atunci când o pisică dezvoltă probleme dermatologice, alimentația este adesea una dintre cauzele luate cel mai târziu în calcul. Totuși, anumite reacții adverse alimentare pot avea efecte directe asupra pielii și blănii, provocând simptome care persistă luni întregi dacă sursa problemei nu este identificată.

„Reacțiile adverse alimentare reprezintă una dintre cauzele recunoscute ale pruritului și dermatitelor cronice la pisici. Acestea se manifestă frecvent prin scărpinat persistent, alopecie, leziuni autoinduse și, în principal, afectarea regiunii capului și gâtului. Diagnosticul nu poate fi stabilit pe baza simptomelor clinice exclusiv, fiind necesară efectuarea unei diete de eliminare controlate pentru confirmare”, a subliniat medicul veterinar.

Citește și: Bolile de inimă la pisici pot evolua în tăcere luni sau ani. Medicul veterinar atrage atenția asupra semnelor ignorate frecvent: „Sunt maestre în a ascunde boala” EXCLUSIV

Tratamentele „de casă” pot face mai mult rău

În era internetului, informațiile sunt la un click distanță, iar sfaturile circulă rapid între proprietarii de animale. Problema este că ceea ce a funcționat pentru o pisică poate fi complet nepotrivit pentru alta și fără un diagnostic clar, tratamentele administrate acasă riscă să mascheze simptomele, să întârzie vindecarea sau chiar să agraveze afecțiunea.

„Una dintre cele mai frecvente greșeli este administrarea de tratamente fără un diagnostic clar. Proprietarii aplică adesea produse recomandate de alte persoane sau identificate online, fără a cunoaște cauza reală a problemei. De asemenea, tratamentele sunt uneori întrerupte prematur, imediat ce semnele clinice par să se amelioreze, ceea ce poate favoriza recurența afecțiunii sau complicațiile secundare”, a spus Andreea Lungu.

Mai mult decât atât, utilizarea tratamentelor de uz uman sau cele făcute în casă pot avea consecințe grave asupra sănătății pisicii:

„Aplicarea unor produse destinate uzului uman, precum creme, unguente, dezinfectanți sau uleiuri esențiale, poate agrava semnificativ afecțiunile dermatologice la pisici. Unele substanțe sunt iritante, iar altele pot fi chiar toxice pentru această specie. În plus, utilizarea repetată a produselor neadecvate poate modifica aspectul leziunilor și poate îngreuna stabilirea unui diagnostic corect”.

Prevenția începe cu atenția acordată detaliilor

Multe dintre afecțiunile dermatologice pot fi ținute sub control dacă sunt observate la timp. De aceea, atenția acordată detaliilor, de la modul în care pisica se toaletează până la aspectul blănii și al pielii, poate face diferența dintre o problemă ușor de tratat și una care se complică în timp. Proprietarii care își cunosc bine animalul remarcă mai ușor schimbările de comportament, modificările blănii sau apariția unor zone sensibile la nivelul pielii, iar prevenția poate fi salvatoare.

„Prevenția corectă presupune controlul regulat al paraziților externi, o alimentație echilibrată, monitorizarea atentă a modificărilor cutanate și efectuarea controalelor veterinare periodice. Proprietarii trebuie să fie atenți la orice modificare a comportamentului de toaletare, apariția pruritului sau a leziunilor cutanate și să solicite consult de specialitate înainte de inițierea oricărui tratament. Diagnosticarea precoce și managementul adecvat al afecțiunilor dermatologice reprezintă cele mai eficiente metode de prevenire a complicațiilor pe termen lung”, a încheiat Andreea Lungu.

Citește și: Căderea excesivă a părului la câini și pisici: când e normal, când trebuie să te îngrijorezi și ce soluții ai