Viața secretă a capibarelor: ce se întâmplă, de fapt, în grupurile acestor rozătoare aparent lipsite de griji. Foto: AI Capibarele sunt printre cele mai îndrăgite animale de pe internet. Imaginile în care apar stând relaxate unele lângă altele, împărțind spațiul cu alte animale sau odihnindu-se în apropierea apei au contribuit la reputația lor de mamifere prietenoase și lipsite de griji. Totuși, comportamentul lor în natură este mai complex decât pare la prima vedere. Deși trăiesc în grupuri și pot părea foarte calme, capibarele sunt animale teritoriale. Între ele există competiție, iar relațiile din interiorul grupului sunt influențate de ierarhie, accesul la hrană și posibilitatea de împerechere. Această latură mai puțin cunoscută contrazice imaginea idealizată construită în jurul lor pe rețelele sociale. Capibarele nu sunt animale atât de lipsite de griji pe cât par Capibarele sunt rozătoare sociale, iar viața în grup le oferă mai multe avantaje. În primul rând, apropierea de alte exemplare le poate ajuta să observe mai repede apariția prădătorilor. În plus, grupul le permite să împartă anumite zone de hrănire și să rămână în apropierea surselor de apă. În mod obișnuit, o comunitate este alcătuită dintr-un mascul dominant, mai multe femele adulte și puii acestora. În apropierea grupului pot exista și masculi cu un statut inferior, care nu beneficiază de aceleași privilegii ca liderul, conform nationalgeographic. Organizarea nu este întâmplătoare. În interiorul comunității există o ierarhie socială, iar poziția fiecărui mascul influențează accesul la femele și la anumite resurse. Masculii se luptă pentru poziția dominantă Deși pot sta foarte aproape unii de alții, masculii nu sunt întotdeauna prietenoși. Între ei există competiție, în special atunci când mai mulți indivizi încearcă să obțină poziția dominantă. Un studiu publicat în revista Behavioral Ecology a analizat interacțiunile dintre masculii de capibara. Cercetătorii au urmărit 2.911 interacțiuni din cadrul grupurilor sociale și au constatat că aproximativ 34% au avut loc între masculi adulți. Aceste interacțiuni au fost agresive. Masculul dominant ocupă, de regulă, o poziție centrală în grup și are un avantaj în ceea ce privește împerecherea. De asemenea, este adesea mai greu decât masculii subordonați. Ierarhia poate rămâne stabilă perioade îndelungate, inclusiv mai mulți ani. Masculii care au un statut inferior tind să stea spre marginea grupului. Uneori, liderul îi alungă sau îi îndepărtează prin comportamente de intimidare și urmărire. Dacă tensiunile cresc, pot apărea confruntări fizice. Foto: Magnific.com Cum își marchează capibarele teritoriul Un alt aspect interesant al comportamentului acestor animale este comunicarea prin miros. Capibarele folosesc secrețiile unor glande speciale pentru a transmite informații despre identitatea și statutul lor social. Vezi și: Un capibara și un tapir, doi prieteni cu o legătură „puternică”, au fost eutanasiați în aceeași zi la o grădină zoologică din Marea Britanie Masculii au o glandă proeminentă în partea superioară a botului, cunoscută sub numele de morrillo. Aceasta produce o secreție pe care animalul o poate lăsa pe crengi, trunchiuri sau alte suprafețe. Capibarele au și glande situate în zona anală, folosite, de asemenea, pentru marcarea olfactivă. Aceste semnale pot contribui la delimitarea teritoriului și la comunicarea dintre indivizi. Mirosul oferă informații despre animalul care a trecut printr-un anumit loc și poate indica inclusiv poziția sa în ierarhia grupului. Cercetările au arătat că masculii dominanți marchează mai frecvent decât cei subordonați. Prin urmare, gesturile aparent banale, precum frecarea botului de o plantă, pot avea o semnificație socială importantă. Grupul le oferă protecție în fața prădătorilor Viața în comunitate nu este importantă doar pentru relațiile dintre capibare. Ea are și un rol esențial în supraviețuire. Aceste rozătoare trăiesc în apropierea râurilor, lacurilor, mlaștinilor și altor zone umede. Apa reprezintă un refugiu important atunci când apare un pericol. Capibarele înoată foarte bine și se pot scufunda pentru a evita prădătorii. Atunci când un membru al grupului observă o amenințare, poate scoate sunete puternice, asemănătoare unui lătrat. Acest semnal îi avertizează pe ceilalți, care pot deveni imediat vigilenți sau se pot retrage în apă. Comunicarea vocală este deosebit de importantă și pentru pui. Aceștia emit diferite sunete pentru a păstra legătura cu adulții și pentru a-și semnala prezența. Astfel, chiar dacă animalele par să se odihnească fără nicio grijă, grupul rămâne atent la ceea ce se întâmplă în jur. Capibarele comunică prin sunete și gesturi Pe lângă marcarea teritoriului, aceste animale folosesc o gamă variată de sunete pentru a interacționa. Pot scoate fluierături, mormăituri, chițăituri și sunete scurte de avertizare. Fiecare vocalizare poate avea un rol diferit, în funcție de situație și de relația dintre indivizi. Puii sunt deosebit de vocali și emit frecvent sunete pentru a rămâne aproape de grup. Contactul fizic este și el important. Capibarele se ating, se îngrijesc reciproc și își curăță blana. Aceste gesturi contribuie la menținerea legăturilor sociale și pot reduce tensiunile dintre membrii comunității. De aceea, apropierea dintre exemplare nu trebuie interpretată automat ca un semn că nu există conflicte. Relațiile lor presupun atât cooperare, cât și competiție. De ce par atât de calme în imaginile de pe internet Popularitatea capibarelor a crescut foarte mult datorită fotografiilor și videoclipurilor distribuite pe rețelele sociale. În multe dintre acestea, animalele apar tolănite unele lângă altele, plutind în apă sau stând în apropierea altor specii. Aceste imagini surprind momente reale de relaxare, dar nu prezintă întreaga complexitate a vieții lor. Capibarele pot fi sociabile și tolerante, însă acest lucru nu înseamnă că acceptă orice animal în apropierea lor sau că nu își apără teritoriul. În realitate, comportamentul lor este influențat de ierarhie, competiție, instinctul de supraviețuire și nevoia de a avea acces la hrană și apă. Unele exemplare au relații apropiate, în timp ce altele pot intra în conflict pentru a-și păstra poziția în grup. O societate mai complexă decât lasă impresia Capibarele sunt animale sociale, dar comunitățile lor nu funcționează pe baza unei armonii permanente. În spatele imaginilor în care par să trăiască într-o liniște deplină există reguli, ierarhii și rivalități. Masculii concurează pentru poziția dominantă, indivizii își transmit informații prin miros și sunete, iar grupul are un rol important în protejarea membrilor săi. Tocmai această combinație dintre cooperare și competiție face ca viața socială a capibarelor să fie atât de interesantă pentru cercetători. Așadar, calmul pe care îl afișează nu înseamnă lipsa tensiunilor. Capibarele pot fi relaxate în prezența celorlalte exemplare, dar fiecare membru al grupului are un loc bine stabilit, iar echilibrul comunității depinde de respectarea acestor relații. Vezi și: Cel mai prietenos animal de pe Terra: capibara