Un pod cu baldachin, realizat din furtunuri de incendiu reciclate, care le permite maimuțelor să traverseze în siguranță un drum aglomerat și să ajungă în zonele împădurite din apropiere. foto: Mohd Rasfan În statul Penang din Malaezia, un proiect inovator de conservare a început să schimbe modul în care oamenii și animalele sălbatice împărtășesc același spațiu urban. Într-o zonă aflată sub presiunea dezvoltării accelerate, unde habitatul natural a fost fragmentat de drumuri și clădiri, un pod suspendat pentru maimuțe a devenit simbolul unei noi forme de coexistență între oameni și natură. Podul din Malaezia care ajută langurii să se adapteze mai bine la spațiile urbane Inițiativa aparține lui Langur Penang, o organizație de conservare fondată de primatologul malaezian Yap Jo Leen, care încearcă să reducă conflictele tot mai frecvente dintre locuitori și langurii întunecați (Trachypithecus obscurus), o specie pe cale de dispariție. Animalele au fost forțate să își părăsească habitatul natural din cauza extinderii urbane și ajung tot mai des în zone rezidențiale, potrivit mongabay. Pentru a răspunde acestor probleme, echipa de cercetători și voluntari a proiectului a conceput o soluție neobișnuită: un pod cu baldachin, realizat din furtunuri de incendiu reciclate, care le permite maimuțelor să traverseze în siguranță un drum aglomerat și să ajungă în zonele împădurite din apropiere. Structura a fost amplasată în zona Tanjung Bungah, unde comunitățile locale se confruntau de ani buni cu incursiuni ale langurilor în gospodării. Locuitorii spun că relația lor cu animalele s-a schimbat în timp, de la frustrare la o formă de acceptare Tan Soo Siah, un rezident de 64 de ani, povestește că familia de languri care vizitează frecvent zona s-a obișnuit cu prezența oamenilor. Podul din Batu Ferringhi este situat într-o zonă turistică populară. foto: Mohd Rasfan „De când ceilalți îi alungă, eu încerc să le ofer un loc unde să se odihnească”, spune Tan, care obișnuiește să observe maimuțele de la fereastra casei sale. În grădina sa crește un arbore de mango vechi de peste 50 de ani, devenit un punct de oprire preferat pentru languri. Totuși, nu toți locuitorii împărtășesc aceeași toleranță. În complexul rezidențial Taman Concord, plângerile legate de maimuțe au fost frecvente în urmă cu câțiva ani, când animalele săreau pe acoperișuri, deteriorau grădini și căutau hrană în locuințe. Situația a determinat intervenția agenției naționale pentru faună sălbatică, Departamentul pentru Faună Sălbatică din Malaezia, cunoscută local ca Perhilitan. Citește și: Grădina Zoologică din Nürnberg, în centrul unui scandal nemilos Reprezentanții agenției explică faptul că, în astfel de cazuri, intervențiile standard includ capcane, relocări și, în unele situații extreme, sacrificarea animalelor considerate problematice. „Gestionăm mii de sesizări anual, iar soluțiile depind de gravitatea situației”, a transmis un purtător de cuvânt al instituției. În acest context, echipa Proiectului Langur Penang a fost chemată pentru a găsi o alternativă mai durabilă. Cercetătorii au petrecut luni întregi observând comportamentul langurilor, urmărindu-le traseele și discutând cu locuitorii afectați. Soluția finală a fost construirea unui „coridor aerian” care să reducă nevoia animalelor de a coborî pe sol sau de a traversa drumuri periculoase. Cum funcționează „Numi’s Crossing” „Am observat că maimuțele încercau constant să traverseze un drum foarte aglomerat, dar se opreau speriate în mijlocul lui. Era clar că aveau nevoie de o rută sigură”, a explicat unul dintre cercetătorii implicați în proiect. Podul, cunoscut local drept „Numi’s Crossing”, a fost numit în memoria unui tânăr langur care și-a pierdut viața în timpul cercetărilor, după ce a căzut de pe fire electrice alunecoase. De la instalarea structurii, grupul de opt languri din zonă îl folosește frecvent, reducând semnificativ timpul petrecut în cartierele rezidențiale și implicit numărul conflictelor cu oamenii. foto: Mohd Rasfan / AFP „De când există podul, îi vedem mai rar în curți și pe acoperișuri”, spune Wong Hui Yi, coordonator de proiect în cadrul LPP. Podurile permit familiilor de languri să aibă acces la zone mai sigure și mai bogate în hrană Rezultatele sunt considerate încurajatoare și de autorități. Un reprezentant al administrației locale a declarat că inițiativa ar putea deveni un model pentru alte regiuni din Malaezia, unde conflictele dintre oameni și animale sălbatice sunt tot mai frecvente. Totuși, specialiștii atrag atenția că soluția nu este completă. Defrișările și fragmentarea habitatelor continuă să forțeze animalele să se apropie de zonele urbane, iar fără măsuri pe termen lung, tensiunile pot reveni. Citește și: Un leu intervine pentru a salva o hienă însărcinată de atacul câinilor sălbatici. Scene impresionante în noul documentar de la Attenborough „Nu este vorba despre faptul că animalele au devenit mai multe, ci despre faptul că pădurea lor a devenit mai mică”, explică un cercetător implicat în proiect. Experiența din Penang arată însă că, acolo unde comunitățile locale, oamenii de știință și autoritățile colaborează, coexistenta dintre oameni și fauna sălbatică poate deveni nu doar posibilă, ci și sustenabilă.