De ce unele pisici sunt mereu în centrul atenției: genetica din spatele mieunatului și torsului. Foto: AI De ce unele pisici sunt extrem de gălăgioase și caută permanent atenția oamenilor, în timp ce altele abia scot un sunet și par complet indiferente la tot ce se întâmplă în jur? O echipă de cercetători japonezi susține că a găsit explicația, iar răspunsul se află chiar în ADN-ul felinelor. Misterul pisicilor „vorbărețe” a fost studiat de oameni de știință: ce influențează comportamentul lor Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Kyoto arată că diferențele majore de comportament dintre pisici sunt influențate de anumite variații genetice, în special de o genă asociată cu reacția organismului la hormoni precum testosteronul. Cercetarea a pornit de la o observație familiară pentru orice stăpân de animale: unele pisici sunt extrem de vocale, torc puternic, miaună des și își urmăresc proprietarii prin casă, în timp ce altele rămân calme, distante și aproape imposibil de impresionat. Există pisici care își întâmpină stăpânii la ușă asemenea câinilor și altele care petrec ore întregi nemișcate, cu expresia impasibilă specifică unui „sfinx”. Pentru a înțelege de unde apar aceste diferențe, oamenii de știință au analizat comportamentul a sute de feline din Japonia. Proprietarii au completat chestionare detaliate despre obiceiurile animalelor lor și au trimis mostre ADN prelevate din interiorul obrazului pisicilor. Întrebările au vizat mai multe aspecte, de la frecvența torsului și a mieunatului până la reacțiile față de oameni sau străini. Citește și: Cum ai grijă corect de pisica Sphynx. Igiena, alimentația și detaliile pe care mulți proprietari nu le cunosc: „Sunt cele mai iubitoare pisici”. EXCLUSIV Cercetătorii s-au concentrat asupra unei gene numite receptor androgenic (AR), aflată pe cromozomul X. Această genă joacă un rol esențial în modul în care organismul răspunde la androgeni, hormoni precum testosteronul, și influențează numeroase trăsături comportamentale. Ce spune știința despre cele care miaună des și cele tăcute Potrivit studiului, gena conține o secvență ADN repetitivă, iar numărul acestor repetări modifică sensibilitatea receptorului. Cu cât secvența este mai scurtă, cu atât receptorul devine mai activ și reacționează mai intens la hormoni. Descoperirea nu este complet nouă în lumea științifică. La oameni și câini, variantele scurte ale acestei gene au fost deja asociate cu personalități mai extrovertite, impulsive sau agresive. Acum, cercetătorii au observat efecte similare și la pisici, conform alwayspets.com. În cadrul studiului, care a analizat 280 de pisici sterilizate sau castrate, felinele cu varianta scurtă a genei AR s-au dovedit mult mai vocale. Masculii miaunau mai des pentru hrană sau pentru a fi lăsați afară, iar multe dintre aceste pisici torceau frecvent în prezența oamenilor. La femele, aceeași variantă genetică a fost asociată cu un comportament mai agresiv față de persoanele necunoscute. În schimb, pisicile care aveau varianta lungă a genei — considerată mai puțin activă — erau mult mai liniștite și rezervate. Cercetătorii au observat că această variantă apare mai des la pisicile de rasă, cunoscute pentru temperamentul lor calm și docil. Rezultatele studiului ridică însă întrebări interesante despre procesul de domesticire al pisicilor. În mod tradițional, specialiștii considerau că animalele domesticite au fost selectate în timp pentru trăsături mai prietenoase și mai comunicative. Totuși, cercetarea sugerează că realitatea este mai complexă. Varianta genei asociată cu vocalizarea intensă și comportamentul asertiv apare inclusiv la specii sălbatice, precum râsul. Acest lucru sugerează că anumite trăsături considerate „dificile”, cum ar fi agresivitatea sau îndrăzneala, pot reprezenta avantaje de supraviețuire chiar și în medii apropiate de oameni. Cercetătorii compară acest fenomen cu comportamentul altor animale adaptate vieții urbane De exemplu, pescărușii care trăiesc în orașe tind să fie mai agresivi și mai puțin speriați de oameni decât cei din zonele rurale. În mediile unde hrana este limitată și competiția este mare, animalele mai îndrăznețe au șanse mai bune de supraviețuire. Studiul japonez sugerează astfel că personalitatea unei pisici nu ține doar de educație sau de relația cu stăpânul, ci și de moștenirea genetică pe care o poartă fiecare animal. Citește și: De ce pisica ta te evită dintr-odată și ce poți face pentru a-i recâștiga încrederea