Rezultatele au arătat că nivelul de fier-60 depus pe Pământ în acea perioadă era mai redus decât cel detectat în straturile mai recente. Foto: generată cu AI Cercetătorii au descoperit în gheața antarctică dovezi care sugerează că Sistemul Solar traversează resturile unei supernove produse cu mult timp în urmă. Analizând mostre de gheață vechi de până la 80.000 de ani, oamenii de știință au identificat urme de fier-60, un izotop radioactiv extrem de rar care se formează aproape exclusiv în interiorul stelelor masive și este eliberat în spațiu în momentul exploziei acestora. Descoperirea a fost realizată de o echipă internațională coordonată de Helmholtz-Zentrum Dresden-Rossendorf și publicată în revista științifică Physical Review Letters. Studiul oferă noi indicii despre structura mediului cosmic prin care se deplasează Sistemul Solar și despre influența exploziilor stelare asupra vecinătății noastre galactice. Fierul-60, semnătura unei supernove Fierul-60 este un izotop care nu apare în mod natural pe Pământ în cantități semnificative. El se formează în nucleul stelelor gigantice și este împrăștiat în spațiu atunci când acestea explodează sub forma unor supernove. Studii anterioare au arătat că planeta noastră a fost expusă în trecut la particule provenite din astfel de explozii cosmice produse acum milioane de ani. Foto: magnific.com Totuși, prezența fierului-60 în straturile relativ recente de gheață antarctică a ridicat semne de întrebare, deoarece nu există dovezi ale unor supernove apropiate produse în epoca modernă. Cercetătorii au formulat ipoteza că izotopul provine din Norul Interstelar Local, o regiune de gaz și praf cosmic prin care Sistemul Solar se deplasează în prezent. Acest nor ar fi fost modelat de explozii stelare vechi și ar putea reține particule de fier-60 timp îndelungat. Dovezi ascunse în gheața Antarcticii Pentru a testa teoria, oamenii de știință au analizat mostre de gheață datate între 40.000 și 80.000 de ani vechime. Foto: magnific.com Rezultatele au arătat că nivelul de fier-60 depus pe Pământ în acea perioadă era mai redus decât cel detectat în straturile mai recente. Potrivit cercetătorilor, acest lucru sugerează că Sistemul Solar abia începea atunci să pătrundă în Norul Interstelar Local sau că densitatea materialului cosmic diferă semnificativ de la o zonă la alta. Astronomii estimează că Sistemul Solar a intrat în acest nor în urmă cu câteva zeci de mii de ani și că îl va traversa încă multe milenii, aflându-se în prezent aproape de marginea sa exterioară, potrivit sciencedaily. Citește și: Oamenii de știință descoperă râuri uriașe pierdute care traversau Antarctica acum până la 80 de milioane de ani Proces extrem de complex de analiză Pentru a detecta urmele infime ale izotopului, cercetătorii au transportat aproximativ 300 de kilograme de gheață antarctică la Dresda, unde probele au fost supuse unor procese chimice foarte complexe. După purificare și separare, din cantitatea uriașă de apă a rămas doar un reziduu microscopic de câteva sute de miligrame, suficient însă pentru analizele finale. Măsurătorile au fost realizate la Acceleratorul de Ioni Grei din cadrul Australian National University, considerat singurul centru din lume capabil să identifice cantități atât de mici de fier-60. Instalația utilizează filtre magnetice și electrice extrem de sensibile pentru a separa atomii în funcție de masă și structură. O nouă metodă de a studia galaxia Descoperirea deschide o nouă direcție de cercetare privind evoluția chimică a galaxiei și modul în care exploziile stelare influențează mediul cosmic din jurul Sistemului Solar. Urmele de fier-60 conservate în gheața Antarcticii funcționează ca o arhivă cosmică, oferind oamenilor de știință posibilitatea de a reconstrui istoria recentă a vecinătății noastre galactice și de a înțelege mai bine modul în care materia provenită din stele moarte continuă să călătorească prin Univers. Citește și: Tsunamiurile subacvatice din Antarctica: un semnal de alarmă pentru viitorul planetei