De ce vor balenele ucigașe să ofere mâncarea lor oamenilor

Un nou studiu scoate la lumină un comportament surprinzător și puțin cercetat al mamiferelor marine: balenele ucigașe (orca) din sălbăticie par să încerce să stabilească relații sociale cu oamenii, oferindu-le pradă proaspăt capturată. În cel puțin șapte cazuri documentate, aceste balene au fost observate întorcându-se și oferind aceeași hrană în mod repetat, chiar și după ce oamenii o refuzaseră inițial — un gest care ar putea fi interpretat ca o încercare de a convinge sau de a „negocia”.

De ce vor balenele ucigașe să ofere mâncarea lor oamenilor. Specialiștii au concluzionat

Acest comportament amintește de cel al animalelor de companie, precum pisicile, care uneori aduc pradă stăpânilor lor. La pisici, aceste gesturi sunt considerate expresii de afecțiune sau semnale de incluziune în „familia” lor. Însă, până acum, astfel de acte de împărțire a hranei nu au fost bine documentate în rândul animalelor sălbatice.

Descoperirea sugerează că unele balene ucigașe manifestă un comportament social mult mai complex decât se presupunea anterior. Interacțiunile jucăușe și aparent deliberate dintre aceste mamifere marine și oameni ridică întrebări importante despre natura relațiilor interspecii și capacitatea acestor animale de a iniția contacte sociale intenționate. Studiul evidențiază astfel o latură fascinantă, dar insuficient explorată, a comportamentului balenelor din sălbăticie și modul în care acestea percep oamenii.

34 de interacțiuni desfășurate pe parcursul a două decenii

Un studiu recent publicat în Journal of Comparative Psychology aduce în prim-plan un fenomen rar și intrigant: comportamentul unor balene ucigașe (orca) care, în mod repetat, au încercat să ofere hrană oamenilor. Cercetători din Canada, Noua Zeelandă și Mexic au analizat în detaliu 34 de astfel de interacțiuni, înregistrate de-a lungul a peste 20 de ani.

Citește și: Cum au devenit balenele atât de mari?

Aceste evenimente neobișnuite au avut loc în diferite regiuni ale lumii, reflectând un tipar de comportament răspândit. Zonele în care s-au produs includ apele din largul coastelor Californiei, Noii Zeelande, Norvegiei și Patagoniei, demonstrând că această tendință nu este limitată la un singur grup de balene sau la o singură populație regională, scrie apa.org. 

Autorul principal al studiului, Jared Towers, biolog marin și expert în comportamentul cetaceelor, a subliniat importanța acestor observații, sugerând că actele de „oferire” a hranei pot indica o formă complexă de comportament social sau chiar o dorință de interacțiune între specii. Constatările ridică întrebări fascinante despre inteligența socială a balenelor și despre posibila existență a unor forme de comunicare sau de curiozitate interspecifică ce au fost, până acum, trecute cu vederea.

„Orcile împart adesea mâncarea între ele. Este o activitate prosocială și o modalitate prin care construiesc relații între ele. Faptul că împart mâncarea și cu oamenii ar putea indica interesul lor de a interacționa cu noi.”

Balenele ucigașe au cedat din prada lor în favoarea oamenilor

În cadrul studiului, cercetătorii au examinat cu atenție fiecare incident în care balenele ucigașe au cedat din prada lor în favoarea oamenilor. Au fost identificate 34 de astfel de interacțiuni, iar distribuția acestora în funcție de poziția oamenilor în spațiu oferă perspective interesante asupra comportamentului balenelor.

Mai exact, în 11 dintre cazuri, oamenii se aflau în apă atunci când orcile s-au apropiat și au făcut gestul neașteptat de a le oferi hrană. În alte 21 de situații, oamenii se aflau la bordul unor ambarcațiuni, iar în 2 cazuri, aceștia erau pe uscat, pe malul mării.

Un aspect remarcabil al tuturor acestor episoade este faptul că inițiativa a venit exclusiv din partea balenelor. Fără a fi provocate sau hrănite anterior, acestea s-au apropiat de oameni de bunăvoie și, în mod deliberat, au aruncat prada în fața lor — un comportament care sugerează o formă de intenționalitate sau curiozitate socială. Această constatare întărește ideea că orcile pot manifesta dorința de interacțiune interspecifică, acționând într-un mod care depășește simplele reflexe de supraviețuire.

„Acest comportament ar putea reprezenta unele dintre primele relații dintre un prădător sălbatic care folosește intenționat prada, dar și alte obiecte, pentru a investiga direct comportamentul uman. Toate aceste caracteristici sugerează că balenele ucigașe au capacitatea și motivația de a împărtăși lucruri, iar la baza acestei motivații pot fi mai multe obiective pe care balene și le propun, obiective care pot include beneficii materiale, intelectuale sau emoționale pe termen scurt sau lung, niciunul dintre acestea neexcluzându-se reciproc”, au mai concluzionat oamenii de știință.

În majoritatea covârșitoare a cazurilor analizate, cercetătorii au constatat că balenele ucigașe nu doar că au oferit prada lor oamenilor, ci au și rămas în apropiere pentru a observa reacțiile acestora. În 33 din cele 34 de incidente documentate, mamiferele marine au așteptat cu interes, părând să urmărească ce vor face oamenii cu „ofranda” primită. Doar într-un singur caz orca s-a îndepărtat imediat, fără să pară preocupată de răspunsul uman.

Ele au adus prada de mai multe ori, ceea ce sugerează un comportament insistent

Mai mult, în șapte dintre aceste situații, balenele au repetat gestul de a oferi hrană, chiar și după ce aceasta fusese respinsă inițial. Ele au adus prada de mai multe ori, ceea ce sugerează un comportament insistent, aproape persuasiv — o trăsătură rar întâlnită în rândul animalelor sălbatice în contextul interacțiunilor cu alte specii.

Această tendință ar putea fi legată de structura socială avansată a balenelor ucigașe. Fiind mamifere extrem de inteligente și organizate în grupuri sociale complexe, orcile folosesc împărțirea hranei ca pe un instrument de coeziune, atât între rude cât și între indivizi fără legături de sânge. Întrucât orcile vânează în haită și se hrănesc adesea cu prăzi mari, precum foci sau pești de dimensiuni considerabile, ele dispun frecvent de surplus alimentar. Studiul sugerează că această rezervă le oferă posibilitatea de a redistribui prada în mod selectiv, posibil ca formă de socializare sau de explorare a unei legături interspecii.

„Oferirea de obiecte oamenilor poate include simultan oportunități pentru balenele ucigașe de a practica comportamente culturale învățate, de a explora sau de a se juca și, astfel, de a învăța despre noi, de a ne manipula sau de a dezvolta relații cu noi. Având în vedere abilitățile cognitive avansate și natura socială și cooperativă a acestei specii, emitem ipoteza că oricare sau toate aceste explicații și rezultate ale unui astfel de comportament sunt posibile.”

Citește și: Una dintre cele mai frumoase balene din lume a fost văzută din nou, după şapte ani. Ce surpriză a mai adus ea – VIDEO