Virusurile de la animale pot infecta oamenii fără „pregătiri” speciale. foto: ChatGPT Transmiterea virusurilor de la animale la oameni nu este atât de complicată pe cât s-a crezut până acum. Un studiu recent publicat în revista Cell sugerează că multe virusuri zoonotice pot ajunge la oameni fără să sufere mutații speciale înainte de acest pas. Cu alte cuvinte, problema nu ține neapărat de cât de mult „evoluează” virusul, ci mai ales de cât de des intră oamenii în contact cu el. Virusurile de la animale pot infecta oamenii Analiza, realizată de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universității California – San Diego (UCSD), arată că majoritatea virusurilor implicate în epidemii și pandemii recente erau deja capabile să infecteze oamenii înainte de a face saltul între specii. Printre virusurile analizate se numără: virusurile gripale de tip A Ebola Marburg mpox (variola maimuței) SARS-CoV SARS-CoV-2 Cercetătorii au studiat genomurile acestor virusuri în perioada de dinaintea infectării oamenilor și au ajuns la o concluzie surprinzătoare: nu există semne clare că acestea ar fi trecut prin adaptări speciale pentru a deveni periculoase pentru oameni. Astfel, factorul-cheie nu pare să fie apariția unor mutații noi, ci expunerea oamenilor la aceste virusuri. Activitățile umane cresc riscul Transmiterea virusurilor de la animale la oameni nu este atât de complicată pe cât s-a crezut până acum. foto: pexels.com Studiul atrage atenția că modul în care oamenii interacționează cu mediul și animalele joacă un rol esențial în apariția epidemiilor. Printre factorii de risc identificați se numără: apropierea de animale domestice sau sălbatice distrugerea habitatelor naturale comerțul cu animale sălbatice Aceste activități cresc șansele ca virusurile să treacă de la animale la oameni, chiar și fără modificări genetice majore. Pentru analiză, cercetătorii au folosit o metodă filogenetică prin care au urmărit evoluția virusurilor în trei etape: în gazdele animale imediat înainte de transmiterea la om la începutul răspândirii în populația umană Rezultatele arată că schimbările importante apar abia după ce virusul începe să circule între oameni. Citește și: Un bărbat a murit, după ce a fost mușcat de un liliac. Virusul e extrem de rar și fatal în 100% din cazuri Ce înseamnă asta pentru COVID-19 Concluziile studiului aduc argumente și în discuția despre originea pandemiei de COVID-19. Cercetătorii spun că nu au găsit dovezi că virusul SARS-CoV-2 ar fi fost modificat în laborator sau că ar fi trecut printr-o perioadă lungă de adaptare într-o gazdă intermediară. În schimb, analiza virusurilor crescute în laborator a arătat tipare evolutive diferite față de cele observate în cazul transmiterii naturale. Un detaliu interesant este legat de pandemia de gripă H1N1 din 1977. În acest caz, oamenii de știință au identificat semne de selecție care seamănă cu cele întâlnite la virusurile adaptate în laborator sau la vaccinurile cu virus viu atenuat. Cum pot fi prevenite viitoarele epidemii Multe virusuri zoonotice pot ajunge la oameni fără să sufere mutații speciale înainte de acest pas. foto: pexels.com Mesajul principal al studiului este clar: majoritatea pandemiilor recente au pornit din transmiterea naturală a virusurilor de la animale la oameni. În acest context, prevenția ar trebui să se concentreze mai puțin pe „anticiparea” mutațiilor și mai mult pe reducerea expunerii umane. Printre măsurile recomandate: monitorizarea atentă a virusurilor din populațiile de animale limitarea contactului cu animale sălbatice controlul comerțului ilegal de animale protejarea habitatelor naturale Specialiștii atrag atenția că, într-o lume tot mai conectată și cu presiune crescută asupra mediului, riscul apariției unor noi epidemii rămâne ridicat. Diferența o face însă cât de bine reușim să reducem contactul direct cu sursele acestor virusuri. Citește și: Cum ajută animalele de companie la răspândirea unui vierme invaziv și cât de periculos este, de fapt