Dispariția insectelor poate avea consecințe mult mai mari decât ne imaginăm. Sursa foto: Anatolie Plesca / Alamy / Profimedia Îți amintești când erai copil și, odată ajuns în natură, erai înconjurat de fluturi și albine care roiau în jurul tău? Sau sunetul greierilor în serile de vară, când lăsai fereastra deschisă și adormeai ascultându-i? Uneori, pare că toate acestea au rămas doar în filmele vechi, în cărți și în amintiri. Am devenit noi prea ocupați sau chiar sunt mai puține insecte în prezent decât acum două decenii? Cristina Craioveanu, doctor în științe și lector universitar la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai, a vorbit într-un interviu acordat pentru zooland.ro despre motivele pentru care vedem mai puține insecte decât în trecut, despre speciile care par să se înmulțească excesiv și despre ce putem face pentru a le proteja. Sunt într-adevăr mai puține insecte decât în trecut? Andreea Manole (zooland.ro): Mulți oameni au impresia că în ultimii ani văd mai puține insecte decât înainte. Nu mai vedem la fel de mulți fluturi, albine, bondari sau anumiți gândăcei în jurul caselor. Sunt, într-adevăr, mai puține insecte sau doar am devenit prea ocupați ca să le mai observăm? Cristina Craioveanu: Este adevărat că sunt mai puține insecte față de situația de acum 20, 30 sau 40 de ani. Nu e doar o impresie. Cel mai bine se poate observa când mergem cu mașina la un drum mai lung, cât de multe insecte sunt lipite de faruri când ajungem. Mai demult, era o problemă reală, azi abia sunt câteva. Sunt mai mulți țânțari în prezent? Andreea Manole (zooland.ro): În același timp, sunt insecte pe care avem impresia că le vedem tot mai des, precum țânțarii sau lăcustele. Există într-adevăr insecte despre care știm deja că au populații în scădere? Și există și situația opusă, în care o specie ajunge să fie mult mai numeroasă decât înainte? Cristina Craioveanu: Din câte știu, nu sunt mai mari populațiile de țânțari acum față de în trecut. Nici la lăcuste, nici la alte insecte nu e cazul. Trendul general la toate grupele de insecte este în scădere globală. Există numeroase studii științifice care documentează acest declin. Printre cei mai afectați de declin sunt fluturii. Specii care devin mai numeroase pot fi observate în anumite situații – vezi exemplul tigrului platanului. Acestea se numesc invazii biologice. Ele nu sunt neapărat mai numeroase la nivel global, doar ajung să fie introduse artificial într-un mediu în care nu au dușmani naturali și se înmulțesc excesiv. În orașele din România, de exemplu, multe astfel de insecte au fost introduse datorită plantelor ornamentale aduse din alte regiuni/continente și odată cu ele, au venit și insecte asociate acestor plante. Principalele cauze ale declinului insectelor Andreea Manole (zooland.ro): Când o zonă începe să aibă mai puține insecte decât înainte, care sunt motivele? Schimbarea vremii, dispariția plantelor cu care se hrănesc, agricultura, pesticidele, construcțiile, sunt factori care contează? Cristina Craioveanu: Insectele dispar din mai multe cauze combinate. Uneori aceste cauze funcționează sinergic (adică se amplifică reciproc) și dau efecte și mai dramatice. Principalele cauze sunt: a. dispariția habitatelor – de exemplu când o pajiște este transformată în teren arabil sau se construiește un cartier; b. utilizarea pesticidelor în agricultură – unele culturi sunt stropite intensiv cu insecticide, chiar din avion, ceea ce afectează o zonă și mai mare decât doar cultura agricolă, iar insecticidele nu sunt selective, omoară pe lângă dăunătorii specifici și fluturi și albine și gândaci și greieri etc.; c. schimbările climatice – de exemplu, perioadele de vreme mai caldă în timpul iernii le fac pe unele insecte să „creadă” că este primăvară și să se metamorfozeze mult prea repede, iar când revine frigul, mor din lipsă de hrană; în paralel merge și cazul vizibil la pomii fructiferi: înfloresc prea repede, apoi vine frigul și îngheață și nu mai fac fructe. Atunci când există efecte combinate de reducere/dispariție a habitatelor suprapuse peste schimbările climatice, efectul este și mai puternic asupra insectelor. Din nou, cel mai rapid reacționează fluturii. „Orice insecticid de sinteză (chimic) folosim afectează toate insectele” Andreea Manole (zooland.ro): Despre insecticide auzim mai ales când vorbim despre țânțari sau despre dăunătorii din grădină. Când folosim un astfel de produs, este posibil să le facem rău și insectelor care nu ne deranjează? Cristina Craioveanu: Da. Orice insecticid de sinteză (chimic) folosim afectează toate insectele. Există insecticide cu specificitate mai mare pentru anumite grupe, dar cu accent pe „mai”. Adică, afectează într-o anumită măsură insectele din ecosistem. Suntem obișnuiți cu termenul de dăunători în grădină/agricultură. Problema vine de la faptul că noi, atunci când facem o cultură de plante, simplificăm ecosistemul în care intervenim foarte tare. Similar cu invaziile biologice și speciile autohtone se pot înmulți necontrolat dacă au resurse de hrană foarte mari și dacă nu au prădători. De aceea, în agricultura modernă și biologică se pune mult accent pe culturile agricole sau grădinile care se integrează cât mai bine în peisajul natural al habitatelor locale. Adică, dacă în grădină sau pe câmp păstrăm o parte din vegetația naturală, cu aceasta păstrăm și o bună parte din funcționalitatea ecosistemului inițial (inclusiv refacerea nutrienților și păstrarea apei în sol, diversitatea insectelor autohtone, ceea ce înseamnă că avem prădători naturali ai potențialilor „dăunători” și avem insecte polenizatoare și alte astfel de servicii ecosistemice). Cum putem combate insectele deranjante fără să afectăm întregul ecosistem Andreea Manole (zooland.ro): Dacă da, ce putem face? Pentru că nu le putem accepta, pur și simplu, pe toate. Cristina Craioveanu: Cred că primul pas pentru a lua decizii cât mai sustenabile este întotdeauna să ne informăm și să ne punem întrebări critice. Ca orice investitor responsabil, nu punem toți banii pe cei care promit dobânzi fabuloase, pentru că în viitor s-ar putea să ne trezim că plătim un cost ascuns. La fel și în cazul managementului grădinilor, terenurilor agricole etc., trebuie să ne gândim bine cum le gestionăm pentru a nu-și pierde serviciile ecosistemice pe care le pot oferi. Ce putem face, de exemplu, în privința țânțarilor: am putea să ne punem întrebări ca: de unde vin, ce specii sunt ele (prezintă un pericol pentru sănătatea noastră sau nu?), care ar fi prădătorii lor naturali în mediul în care se întâlnesc, putem sau nu să îi combatem fără să aruncăm o substanță chimică de sinteză în aer/apă (substanță care poate în final ajunge și în mâncarea sau în plămânii noștri). Apropo de țânțari, liliecii mânâncă o cantitate impresionantă de țânțari adulți, iar unele specii de pești consumă larvele de țânțari din apă. Ce s-ar întâmpla dacă insectele ar dispărea Andreea Manole (zooland.ro): Care sunt efectele negative ale dispariției insectelor? Cele pe care nu le vedem tocmai pentru că le privim ca pe ceva deranjant. Cristina Craioveanu: Efectele declinului insectelor sunt cu bătaie foarte lungă și sunt foarte greu de estimat pe termen lung și suprafețe mari. Insectele sunt un grup foarte mare de organisme. Ele ocupă funcții variate în ecosisteme, iar declinul lor înseamnă declinul acelor funcții. Ce fel de funcții sunt acestea? a. Foarte multe insecte sunt descompunători, adică transformă materia moartă (plante, animale) în particule mici care pot fi apoi descompuse mai departe de microorganisme. Aici intră și speciile care îngroapă bălegarul, realizând fertilizarea naturală a pajiștilor. Declinul lor înseamnă că materia moartă nu se mai descompune la fel de repede și scade fertilitatea solului. b. 75% din toate tipurile de culturi agricole depind de polenizarea cu insecte, cele mai dependente sunt fructele, alunele/nucile etc. Declinul polenizatorilor aduce cu el scăderea producției agricole. c. Multe insecte sunt prădătoare ale altor insecte, de exemplu: viespi parazitoide, gândaci și ploșnițe prădătoare etc. Declinul lor într-un ecosistem înseamnă înmulțire excesivă a speciilor pe care le vânează. d. Foarte multe insecte reprezintă hrană pentru alte animale (lilieci, păsări insectivore, mamifere mici insectivore, șopârle, broaște, pești etc.). Declinul lor înseamnă reducerea populațiilor acestor animale. „Tindem să observăm insectele doar când ne deranjează, însă societatea noastră s-ar schimba profund în lipsa lor” e. O mare parte din insecte sunt ierbivore și consumă plante. Uneori, plantele acestea sunt culturile noastre agricole și atunci le considerăm dăunătoare, dar acele plante pot fi și „buruienile” pe care nu le dorim, sau au devenit invazive. Declinul insectelor ierbivore înseamnă o schimbare în abundența unor specii de plante. Concluzionând, din punct de vedere cultural, noi, oamenii (și aș adăuga aici în România mai ales), tindem să observăm insectele doar când ne deranjează, însă societatea noastră (umană, la nivel global) s-ar schimba profund în lipsa lor. Citește și: Dispariția insectelor îngrijorează oamenii de știință. Biologul Dave Goulson explică de ce sunt esențiale pentru viața pe Pământ și cum pot fi protejate