Un cuplu din Florida a cumpărat o mlaștină de 18,21 hectare pentru a o salva. Ce s-a întâmplat apoi este spectaculos

Un cuplu din Florida a luat, în urmă cu aproape două decenii, o decizie neobișnuită: în loc să permită ca o mlaștină cu chiparoși aflată chiar lângă locuința lor să fie defrișată sau transformată într-o zonă de construcții, au cumpărat terenul și l-au transformat într-un refugiu pentru animale sălbatice.

Jim Stevenson și Tara Tanaka au achiziționat în 2007 aproximativ 18,21 hectare de mlaștină cu chiparoși, în apropiere de Tallahassee, Florida, după ce au realizat cât de important este habitatul pentru fauna locală.

Au urmat ani de muncă susținută pentru protejarea și refacerea ecosistemului. Rezultatul este impresionant: Serviciul pentru Pește și Faună Sălbatică al SUA estima că în sanctuar cuibăreau 275 de berze de pădure, alături de numeroase alte specii de păsări și animale.

Cuplul a cumpărat mlaștina pentru a o proteja

Stevenson și Tanaka locuiau deja în apropierea zonelor umede când au început să se teamă că mlaștina cu chiparoși ar putea fi defrișată și transformată într-o zonă construită.

În 2007, au decis să cumpere cele 18 hectare de teren. O suprafață care ar fi putut fi considerată inutilă sau potrivită pentru dezvoltare imobiliară a devenit astfel un sanctuar privat pentru animale.

Stevenson, fost biolog în cadrul parcurilor statului Florida, cunoștea valoarea ecologică a zonei. Tanaka s-a implicat în special în documentarea faunei prin fotografie și filmări.

În timp, proprietatea a devenit un important loc de cuibărit pentru păsările de baltă. Cea mai spectaculoasă dovadă a valorii ecologice a mlaștinii a fost apariția coloniilor de berze de pădure.

În 2022, Serviciul pentru Pește și Faună Sălbatică al SUA a raportat că 275 de berze de pădure își făceau cuiburile în sanctuar.

Alături de ele trăiesc stârci albaștri, egrete mari, stârci albaștri mici și stârci verzi. În zonă cuibăresc, de asemenea, anhingale, găinușe de baltă, rațe de pădure și rațe fluierătoare cu abdomen negru. Pe proprietate apar și lopătari roz, în timp ce printre animalele observate se numără aligatori, vidre, castori, râși și mai multe specii de vulpi.

Citește și: Povestea spectaculoasă a berzei de pădure: cum au fost salvate sute de cuiburi cu structuri artificiale

Jim a îngrijit mlaștina cu propriile mâini

Transformarea terenului într-un refugiu pentru animale nu a însemnat pur și simplu cumpărarea proprietății și lăsarea naturii să-și urmeze cursul.

Stevenson a început să gestioneze personal habitatul încă înainte ca terenul să fie cumpărat oficial de cuplu. El intra în mlaștină cu caiacul și scotea manual din apă arbori de talar chinezesc, o specie invazivă care putea modifica zonele cu apă deschisă de care berzele de pădure au nevoie pentru a se hrăni.

În zonele din jur, Stevenson folosește și arderea controlată pentru gestionarea habitatului, în timp ce utilaje au fost folosite pentru îndepărtarea vegetației foarte dense de pe insulele plutitoare.

Bărbatul a creat chiar și o mică insulă unde aligatorii se pot odihni la soare. Prezența acestora poate avea un rol important pentru păsările care cuibăresc în zonă, deoarece aligatorii pot descuraja ratonii și alți prădători să se apropie de cuiburi.

Și-a transformat curtea într-un observator

Pentru Tara Tanaka, mlaștina a devenit atât un proiect de conservare, cât și un loc extraordinar pentru fotografierea faunei. Femeia folosește echipamente cu putere mare de mărire pentru a observa animalele fără să le deranjeze. Chiar biroul său oferă vedere directă spre zona umedă.

De aici, ea a putut urmări berzele de pădure când reveneau cu materiale pentru construirea cuiburilor și a documentat numeroase alte animale.

În unele perioade, pe proprietate s-au aflat simultan sute de păsări de baltă. Tanaka a reușit chiar să recunoască anumite exemplare de berze care reveneau la colonie an după an.

Citește și: Imagini spectaculoase! O familie de berze și-a construit cuibul pe caroseria unei mașini ridicate pe un stâlp

Terenul a fost protejat permanent

Cuplul a făcut ulterior un pas important pentru ca mlaștina să fie protejată și după ce ei nu vor mai deține proprietatea.

În 2016, organizația Apalachee Land Conservancy a instituit asupra terenului o servitute de conservare perpetuă. Un astfel de acord limitează dezvoltarea viitoare a proprietății, fără ca terenul să trebuiască să treacă în proprietatea statului. Astfel, mlaștina nu poate fi transformată în locuințe, spații comerciale sau alte obiective incompatibile cu protejarea habitatului.

Tanaka a descris cât de strict este regimul de protecție, spunând că pe teren nu se vânează și nu se pescuiește și că „până și broaștele sunt protejate”. Acordul le-a oferit celor doi o garanție juridică suplimentară că habitatul pentru care au muncit ani întregi va rămâne intact.

Mlaștina este importantă nu doar pentru păsări

Importanța sanctuarului depășește cu mult colonia de berze. Zonele umede oferă hrană și adăpost pentru numeroase specii, contribuie la reglarea apei și au un rol important în menținerea calității acesteia.

Zonele umede protejate din apropierea orașului Tallahassee contribuie inclusiv la protejarea resurselor de apă ale regiunii și a acviferului Floridan, una dintre cele mai importante surse subterane de apă din sud-estul Statelor Unite.

Locul este cu atât mai interesant cu cât cei 45 de acri de mlaștină se află în apropierea unei zone urbane aflate în dezvoltare. Exemplul demonstrează că și suprafețele relativ mici de habitat protejat pot avea o valoare ecologică importantă.

Cuplul i-a inspirat și pe alți proprietari

Stevenson și Tanaka nu s-au limitat la protejarea propriei proprietăți. Înainte de pandemia de COVID-19, cei doi organizau periodic întâlniri pentru proprietarii interesați să-și administreze terenurile astfel încât să creeze condiții mai bune pentru fauna sălbatică.

La evenimente participau aproximativ 45-50 de persoane, iar sesiunile ajungeau frecvent la capacitate maximă. Stevenson le oferea proprietarilor informații despre arderea controlată, plantele native, florile sălbatice și metodele de gestionare a habitatelor.

Propria lor proprietate devenise, astfel, un exemplu concret despre ceea ce poate face conservarea privată.

Berzele de pădure au avut o revenire spectaculoasă

Povestea mlaștinii din Florida se înscrie într-un efort de conservare mai amplu. Barza de pădure s-a aflat cândva într-o situație gravă în Statele Unite și a fost inclusă pe lista speciilor protejate prin Endangered Species Act în 1984. De atunci, populația reproducătoare a crescut semnificativ.

În februarie 2026, Serviciul pentru Pește și Faună Sălbatică al SUA a anunțat că populația de berze de pădure din Statele Unite s-a refăcut suficient pentru ca specia să poată fi eliminată de pe lista federală a speciilor pe cale de dispariție și amenințate.

Autoritățile estimează în prezent populația reproducătoare la aproximativ 10.000-14.000 de perechi, răspândite în circa 100 de colonii, potrivit Times of India.

O mlaștină transformată într-o moștenire pentru natură

Ceea ce a început în 2007, prin decizia unui cuplu de a cumpăra un teren pe care se temeau că îl vor pierde în fața dezvoltării imobiliare, s-a transformat într-un proiect de conservare pe termen lung.

Jim Stevenson și Tara Tanaka au protejat mlaștina cu chiparoși, au îndepărtat vegetația invazivă, au îmbunătățit condițiile pentru păsările care cuibăresc acolo și au luat măsuri pentru ca terenul să nu poată fi transformat în viitor.

Povestea lor arată că protejarea naturii nu începe întotdeauna într-un parc național sau printr-un proiect finanțat de o organizație uriașă. Uneori, totul începe atunci când doi oameni privesc o bucată de mlaștină aflată lângă casa lor și decid că este mai important să o păstreze vie decât să vadă ce s-ar putea construi acolo.