Se îmbrățișează animalele între ele?

Se îmbrățișează animalele între ele? Pandemia de COVID-19 a întrerupt unul dintre cele mai firești gesturi umane: o îmbrățișare caldă. În acea perioadă am realizat cât de mult depindem de acest act simplu pentru confort, consolare și calm emoțional.

Dar apare o întrebare fascinantă: există îmbrățișări și în lumea animalelor? Alte specii manifestă acest gest în același mod în care o fac oamenii?

Se îmbrățișează animalele între ele?

Dintr-o perspectivă umană, o îmbrățișare presupune înfășurarea brațelor în jurul altcuiva. În mod natural, acest gest este posibil mai ales la primate, animalele care au brațe și umeri mobili, asemenea nouă.

Deși pare o trăsătură exclusiv umană, îmbrățișarea este la fel de prezentă în viața primatelor non-umane — unde are roluri de consolare, împăcare și întărire a legăturilor sociale.

Bonobo – „hipioții” păcii din lumea primatelor

Un exemplu notabil îl reprezintă bonobo (Pan paniscus), specie deseori descrisă ca ființele pașnice ale lumii primatelor.

Potrivit Zannei Clay, psiholog și primatolog la Universitatea Durham (Marea Britanie), bonobo manifestă frecvent gesturi de îmbrățișare și consolare, mai ales între puii orfani din sanctuarele din Republica Democrată Congo.

„Avem mulți pui orfani care au nevoie de reasigurare și practică ceea ce noi numim ‘hug walk’ — se țin în brațe și merg împreună, ca într-un mic trenuleț”, a explicat Clay.

În sălbăticie, acest comportament este mai rar, dar există. El provine din comportamentele materne — femelele bonobo își țin puii strâns la piept în primii ani de viață. De obicei, îmbrățișările apar după conflicte sau situații stresante.

Un bonobo aflat în suferință poate întinde brațele cerând ajutor, iar un altul aleargă către el și îl cuprinde într-o îmbrățișare strânsă.

„Un bonobo poate cere o îmbrățișare sau poate primi una oferită spontan”, spune Clay.

Cercetările ei au arătat că bonobo orfani sunt mai puțin predispuși să ofere îmbrățișări empatice decât cei crescuți de mame, semn că îngrijirea parentală joacă un rol crucial în dezvoltarea comportamentelor sociale.

Îmbrățișările la cimpanzei, maimuțe și urangutani

Cimpanzeii: îmbrățișări de reasigurare în momente de pericol

Și cimpanzeii (Pan troglodytes) se îmbrățișează, mai ales în situații tensionate, cum ar fi patrulele de graniță.

„Dacă aud un prădător sau o altă grupă de cimpanzei, îi vei vedea atingându-se și ținându-se unul de altul. Este o formă de reasigurare în fața pericolului”, explică Clay.

Este același tip de gest pe care oamenii îl folosesc instinctiv atunci când se tem.

Maimuțele negre cu creastă: îmbrățișări cerute prin „pupături sonore”

La macacii negri cu creastă (Macaca nigra) din Indonezia, îmbrățișarea vine cu un gest specific: maimuțele pocnesc din buze pentru a cere o îmbrățișare — nu doar de la rude, ci și de la alți membri ai grupului.

Urangutanii și maimuțele Tonkean: îmbrățișări și „săruturi” după conflicte

Tinerii urangutani aleargă să se îmbrățișeze atunci când se simt amenințați, de exemplu la vederea unui șarpe.

La macacii Tonkean (Macaca tonkeana), cercetătorii au observat îmbrățișări consolatoare după lupte, uneori însoțite chiar de un sărut.

Maimuțele păianjen: îmbrățișări pentru a preveni conflictele

Un alt comportament fascinant a fost observat la maimuțele păianjen, studiate de etologul Filippo Aureli în pădurile tropicale din Peninsula Yucatán (Mexic).

Aceste primate nu se îmbrățișează pentru a se împăca după un conflict, ci pentru a preveni unul.

„Îmbrățișarea este realizată între indivizi care au o relație tensionată. Prin acest gest vulnerabil, ei transmit mesajul ‘Vin cu intenții bune’”, explică Aureli.

Cercetătorul numește acest comportament „împăcare preventivă”, un fel de diplomație socială în lumea animalelor.

„Este mai bine să previi decât să repari”, adaugă Aureli — o lecție valabilă și pentru oameni.

Ce ne spun îmbrățișările primatelor despre oameni

„La finalul zilei, suntem și noi primate, iar contactul fizic afectiv este esențial pentru viața noastră socială”, spune Zanna Clay.

Îmbrățișările din copilărie, oferite de părinți, ne pregătesc pentru rolul lor consolator în viața adultă. Diferența principală dintre oameni și alte primate este că îmbrățișarea umană a devenit și un gest convențional, folosit la salut sau la despărțire.

„La oameni, îmbrățișarea are un strat social simbolic, pe care maimuțele nu îl manifestă”, precizează Clay.

Îmbrățișări și gesturi similare în alte specii

Îmbrățișările sunt ușor de recunoscut la primate, pentru că seamănă cu ale noastre, dar gesturi cu același rol apar și la alte animale:

• Caii se îngrijesc reciproc (grooming), iar studiile arată că acest comportament reduce ritmul cardiac, semn de calm și încredere.
• Șoarecii de câmp (Microtus ochrogaster) își mângâie partenerul stresat, comportament interpretat drept act de consolare.
• Păsările se netezesc reciproc pe pene pentru a-și întări legătura de cuplu.
• Leii (Panthera leo) își freacă capetele și se ating tandru pentru a consolida coeziunea grupului.
• Delfinii se „îmbrățișează” cu înotătoarele după conflicte, comportament considerat gest de împăcare.

Toate aceste comportamente servesc același scop: reconectare, calm și coeziune socială, conform live science.

O lume plină de îmbrățișări – în felul ei

După separarea și stresul aduse de pandemie, putem privi lumea naturală cu mai multă empatie: animalele din întreaga lume se consolează și se liniștesc unele pe altele în feluri poate mai subtile, dar la fel de profunde.

Poate că o îmbrățișare între oameni și o atingere tandră între animale nu sunt atât de diferite. Ambele spun același lucru: „Ești în siguranță. Nu ești singur.”

Citește și: Animale care se hrănesc cu otravă: secretele supraviețuirii