Pot prezice animalele vremea?

Pot prezice animalele vremea? Îți poate câinele sau un stol de păsări în zbor să prevestească o furtună? Există cercetări științifice care să susțină aceste afirmații? Și, poate mai interesant, dacă animalele pot prezice vremea, ar trebui să nu mai urmărim prognoza meteo la TV și să începem să ne uităm la comportamentul animalelor din grădina zoologică sau din curtea noastră?

• Până acum, știința nu a găsit o modalitate sigură de a răspunde la multe dintre întrebările noastre despre comportamentele, percepțiile și motivațiile animalelor. Până la acel moment, e dificil să demonstrăm clar ce se întâmplă cu adevărat în mintea lor.
• Este puțin probabil ca animalele să poată prezice vremea într-un mod asemănător percepției extrasenzoriale (ESP), însă este foarte posibil ca ele să poată simți semnale de mediu pe care oamenii le ratează. Reacția este un alt element-cheie: un om ar putea simți o scădere a presiunii atmosferice, de exemplu, dar să nu fie impulsionat de acel semnal să caute adăpost înainte ca furtuna să lovească – așa cum ar face un animal.
• Un alt motiv pentru care animalele ar putea reacționa diferit la evenimente meteorologice iminente sau dezastre naturale este acela că, cel puțin unele dintre cele cinci simțuri ale lor sunt, în general, mai dezvoltate decât ale noastre. Multe fenomene meteorologice produc zgomote în gama infrasunetelor, prea joase pentru a fi percepute de oameni, dar perfect audibile pentru multe specii de animale.
• Există numeroase moduri în care condițiile unui mediu se pot schimba, oferind animalelor un „avertisment” că urmează ceva periculos. Pe lângă presiunea barometrică și undele sonore, pot exista și modificări ale presiunii hidrostatice (presiunea apei).
• Modul în care animalele percep și reacționează la fluctuațiile semnalelor de mediu probabil variază de la o specie la alta, dar și între indivizii aceleiași specii.

Pot prezice animalele vremea?

Implicațiile unei astfel de descoperiri ar putea avea un impact uriaș asupra vieților noastre de zi cu zi. Cu atât mai mult, aceste predicții ar putea fi deosebit de valoroase în caz de evenimente catastrofale, precum cutremurele, valurile seismice sau un dezastru natural rar, cum a fost tsunamiul care a lovit Asia de S-E pe 26 decembrie 2004.

Un fenomen adesea menționat (deși neconfirmat științific) este acela că, deși valul seismic a ucis peste 200.000 de oameni, aproape niciun animal sălbatic nu a murit – cu excepția celor aflați în cuști sau închiși în calea valului. Martorii spun că animalele păreau să fi avut un avertisment – fie cu câteva ore, fie cu câteva secunde înainte – care le-a permis, împreună cu oamenii care le-au urmat exemplul, să se pună la adăpost.

Au animalele detectoare meteo înnăscute?

Dacă patrupedul tău intră mereu în casă exact înainte să înceapă ploaia, ai putea crede că animalele pot prezice vremea. Dar mai corect ar fi să spunem că ele reacționează la anumite semnale de mediu care însoțesc schimbările meteorologice, nu la vremea propriu-zisă.

O opinie frecventă este că animalele pot detecta anumite evenimente, cum ar fi cutremurele, imediat ce acestea au loc, chiar dacă sursa este la mare distanță. Deși această abilitate nu i-ar ajuta prea mult pe cei aflați în epicentru, i-ar putea ajuta pe cei aflați mai departe. Unii cercetători cred că animalele pot simți precursorii acestor evenimente, înainte ca ele să se producă efectiv. Totuși, dovezile solide lipsesc – majoritatea sunt doar mărturii.

Un alt aspect de remarcat este că majoritatea cercetătorilor nu susțin că animalele au simțuri paranormale. Mai degrabă, ei afirmă că animalele își folosesc cele cinci simțuri existente mai eficient decât oamenii. Să vedem cum pot funcționa aceste simțuri diferit la unele animale.

Cum își folosesc animalele simțurile

Cel mai important simț este auzul. Există sunete pe care oamenii nu le pot percepe. La capătul inferior se află infrasunetele – vibrații sonore cu frecvențe sub 20 Hz. La capătul superior sunt ultrasunete, ca fluierul pentru câini, pe care oamenii nu-l aud.

În general, oamenii percep sunete între 20 și 20.000 Hz (adulții de vârstă mijlocie nu mai aud peste 12.000–14.000 Hz). Elefanții, în schimb, aud între 16 și 12.000 Hz. Vacile încep să audă tot de la 16 Hz, dar pot percepe până la 40.000 Hz.

• Ce produce infrasunete? Răspunsul: valurile oceanice și undele seismice. Înțelegi direcția?

Unii cercetători cred că elefanții, de exemplu, pot primi un „avertisment” timpuriu înaintea unui cutremur deoarece simt undele seismice prin tălpile lor mari. Nu aud sunetul și nu gândesc: „vine un cutremur”, ci pur și simplu percep vibrații neobișnuite și fug instinctiv.

Modul în care animalele – nu doar elefanții – simt aceste vibrații este în mare parte necunoscut. Cercetătorii studiază diferite organe, părți ale corpului și rețele nervoase la diverse specii pentru a înțelege cum pot detecta sunetele pe care oamenii nu le percep.

Această teorie ar putea explica reacțiile la timp ale altor animale cu auz mai puțin fin, înaintea tsunamiului. Se știe că infrasunetele pot produce neliniște și greață la oameni. Animalele pot percepe aceste vibrații ca fiind periculoase și reacționează instinctiv pentru a se salva.

Comportamentul animalelor, noua prognoză meteo?

Ce se întâmplă cu animalele înainte de furtuni sau la începutul iernii? Infrasunetele ar putea fi și aici cauza, deoarece uraganele și tunetele produc unde sonore la acele frecvențe. Dar trebuie luate în calcul și modificările presiunii atmosferice (barometrice) și a celei hidrostatice (în apă).

În mod normal, aceste presiuni fluctuează ușor. Animalele sunt foarte sensibile la schimbările dincolo de aceste variații obișnuite – semne că vremea se va schimba brusc. Aceste modificări pot activa mecanismele lor de supraviețuire. Reacția instinctivă este căutarea unui adăpost în fața vremii violente.

De exemplu, uraganele provoacă scăderi mari ale presiunii atmosferice și ale celei hidrostatice (în apele puțin adânci). Animalele obișnuite cu anumite modele climatice pot simți rapid aceste schimbări. Și, așa cum s-a observat în cazul tsunamiului, fug spre siguranță.

Cercetătorii au observat acest comportament la rechini, în timpul furtunii tropicale Gabrielle și uraganului Charlie. După ce presiunea atmosferică a scăzut doar câțiva milibari – declanșând o schimbare similară în presiunea apei – mai mulți rechini s-au deplasat către ape mai adânci, unde erau mai protejați de furtună.

Păsările și albinele par, de asemenea, să perceapă această scădere a presiunii și să se adăpostească instinctiv în cuiburi sau stupi. Păsările folosesc presiunea atmosferică și pentru a-și da seama când e sigur să migreze.

Dar previziunile pe termen lung, cum ar fi o iarnă grea?

Se pare că marmotele nu au o capacitate reală de predicție. Hibernarea are mai mult legătură cu ceasul biologic și rezervele de grăsime decât cu abilitatea de a evalua tendințele de temperatură.

Există totuși unele ipoteze interesante legate de folclor. Unii amerindieni cred că urșii negri își aleg diferite locuri de dormit în peșteră în funcție de cât de rece va fi iarna, iar blana iepurilor de zăpadă devine mai pufoasă dacă se apropie ninsori mari.

Poate fi vorba doar de coincidențe, dar trebuie amintit că știința se bazează pe observații, iar folclorul – pe secole de observații, chiar dacă necontrolate.

În final, aceste comportamente animale nu sunt întotdeauna utile pentru oameni. Animalele își schimbă des comportamentul și e greu de spus dacă o schimbare are legătură cu un dezastru iminent sau cu altceva.

De asemenea, sensibilitatea la schimbările de vreme diferă între specii și chiar între indivizi din aceeași specie. Unele animale pot fi predictoare excelente, altele deloc, potrivit science.howstuffworks.com.

Dar dacă te afli vreodată într-o pădure și observi o migrație în masă ca în scena cu turma din „Bambi”, s-ar putea să fie o idee bună să o iei la fugă împreună cu restul.

Citește și: Cele mai longevive animale de pe Terra VIDEO