Originile legendarului prădător Tyrannosaurus Rex

O descoperire remarcabilă realizată de o echipă internațională de cercetători aduce noi perspective asupra originilor unuia dintre cei mai celebri prădători din istoria Pământului — Tyrannosaurus rex. Conform noilor date, începuturile acestei specii iconice ar putea fi cu mult mai vechi și mai complexe decât s-a presupus anterior.

Originile legendarului prădător Tyrannosaurus Rex: s-au găsit noi probe în Asia

În mod tradițional, majoritatea fosilelor de T. rex au fost descoperite în straturile geologice din America de Nord, ceea ce a susținut ipoteza că acest teritoriu ar fi fost locul de origine al speciei. Cu toate acestea, originea exactă a liniei evolutive din care provine Tyrannosaurus rex a rămas un subiect de dezbatere aprinsă între paleontologi.

Un studiu recent, coordonat de paleoecologul Cassius Morrison de la University College London, propune un scenariu alternativ, dar plauzibil, bazat pe noi analize paleobiogeografice. Cercetarea sugerează că strămoșii direcți ai lui T. rex nu s-au format în America de Nord, ci provin din Asia. Potrivit teoriei, acești dinozauri ar fi migrat către continentul nord-american în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, în perioada Cretacicului târziu, traversând o punte terestră temporară situată în zona actualei strâmtori Bering.

Citește și: Cel mai lung șarpe din lume + alți 9 uriași

Această ipoteză se bazează pe descoperirea unor fosile de tiranosauride mai primitive în regiuni asiatice, care prezintă caracteristici morfologice apropiate de cele ale T. rex. Astfel, cercetătorii susțin că specia s-ar fi dezvoltat treptat, în urma unei serii de migrații și adaptări ecologice, după stabilirea în ecosistemele din America de Nord.

Noua teorie nu doar că rescrie în parte arborele genealogic al lui T. rex, dar oferă și indicii valoroase despre modul în care fauna preistorică a reușit să se răspândească pe continentele Terrei în timpul epocii dinozaurilor.

Urmele unei călătorii străvechi: migrarea lui T.Rex între continente

Prin utilizarea unor modele științifice avansate, care îmbină date fosile, analize ale arborilor filogenetici ai dinozaurilor și reconstrucții ale climei și geografiei planetei din urmă cu peste 70 de milioane de ani, cercetătorii au formulat o teorie fascinantă privind traseul evolutiv al temutului Tyrannosaurus rex. Potrivit acestor noi cercetări, este foarte posibil ca rămășițele strămoșului direct al lui T. rex să nu fi fost încă descoperite și să se afle ascunse undeva în regiunile din Asia, ceea ce ar putea schimba fundamental înțelegerea actuală a originii sale.

„Au fost descoperite zeci de fosile de T. rex în America de Nord, dar analiza noastră sugerează că strămoșul său direct a apărut, cel mai probabil, în Asia,” a explicat Morrison, scrie CNN. 

Tarbosaurus — o specie descoperită în Asia și datată aproximativ în aceeași perioadă cu T. rex

Această ipoteză este susținută de comparațiile detaliate dintre T. rex și alte tiranosauride cunoscute. De exemplu, Tarbosaurus — o specie descoperită în Asia și datată aproximativ în aceeași perioadă cu T. rex — prezintă trăsături morfologice extrem de apropiate, sugerând o legătură evolutivă directă. Această apropiere genetică și structurală este mai accentuată decât cea dintre T. rex și rudele sale nord-americane, cum ar fi Daspletosaurus, ceea ce întărește ideea unei origini asiatice urmate de o migrare spre vest, în America de Nord.

Citește și: 6 descoperiri din Amazon: de la orașe pierdute la misterioșii „câini-fantomă”

Cercetătorii consideră că această migrație ar fi avut loc printr-un culoar terestru temporar — strâmtoarea Bering — care, în acea epocă, era acoperită de uscat datorită nivelului scăzut al apelor oceanice. Astfel, T. rex sau predecesorii săi ar fi putut traversa din Asia în America de Nord, unde, în noile condiții de mediu, s-au diferențiat și au evoluat în prădătorul gigantic pe care îl cunoaștem astăzi.

Controverse în lumea științifică privind originile tiranozaurilor de mari dimensiuni

În anul 2024, paleontologia a fost marcată de o descoperire importantă în sud-vestul Statelor Unite: fosile atribuite unei specii nou identificate, Tyrannosaurus mcraeensis, au fost scoase la lumină în statul New Mexico. Datarea acestor rămășițe indică o vechime de aproximativ 6 milioane de ani mai mare decât cea estimată pentru Tyrannosaurus rex, ceea ce a determinat unii cercetători să propună ideea că tiranozaurii mari ar fi evoluat inițial pe teritoriul Americii de Nord.

Această ipoteză a generat însă dezbateri intense în comunitatea științifică. Echipa condusă de paleoecologul Cassius Morrison de la University College London a exprimat rezerve serioase în privința acestei concluzii. Potrivit cercetătorilor britanici, existența unui singur specimen fosil nu oferă o bază suficient de solidă pentru a stabili cu certitudine că America de Nord a fost locul de origine al acestor prădători uriași. În plus, ei atrag atenția asupra limitărilor actuale ale metodelor de datare și analiză morfologică, care pot introduce incertitudini semnificative atunci când sunt aplicate fosilelor fragmentare.

În opinia echipei lui Morrison, pentru a trasa cu acuratețe linia evolutivă a tiranozaurilor mari, este necesar un corpus mult mai extins de dovezi fosile, care să permită compararea directă a caracteristicilor morfologice între diverse specii de pe mai multe continente. Până când asemenea date vor fi disponibile, concluziile privind originea acestor carnivori uriași trebuie tratate cu prudență și fără generalizări pripite.

Astfel, în ciuda entuziasmului generat de descoperirea din New Mexico, teoria migrației dinspre Asia rămâne în continuare una dintre cele mai solide explicații privind apariția și răspândirea tiranozaurilor mari, inclusiv a faimosului T. rex.

Giganți ai preistoriei

Conform unui studiu recent, în urmă cu aproximativ 92 de milioane de ani, două grupuri de prădători impresionanți — megaraptorii și tiranozaurii — au început să atingă dimensiuni considerabile, într-un context climatic aflat în transformare. Această perioadă marchează începutul unei tendințe de răcire treptată a climei globale, după milioane de ani de temperaturi ridicate.

Deși cercetătorii au observat o coincidență temporală între creșterea în dimensiune a acestor dinozauri și schimbările climatice, nu au putut demonstra existența unei relații cauzale directe între cele două fenomene. Cu alte cuvinte, nu există suficiente dovezi pentru a afirma cu certitudine că scăderea temperaturilor a determinat dezvoltarea gigantismului la aceste specii.

Totuși, studiul sugerează că atât megaraptorii, cât și tiranozaurii s-au dovedit a fi extrem de adaptabili la noile condiții climatice mai reci. Acești carnivori au început să ocupe nișe ecologice importante, rămase vacante după dispariția altor mari prădători din ecosistemele de atunci — în special a membrilor familiei Carcharodontosauridae, care au dominat până în urmă cu aproximativ 90 de milioane de ani.

„Probabil au ajuns la dimensiuni atât de mari pentru a înlocui giganții Carcharodontosauridae, care au dominat anterior. Dispariția acestora a eliminat o barieră ecologică, permițând tiranozaurilor să atingă asemenea dimensiuni.” explică paleontologul Charlie Scherer, coautor al studiului.

Sursa foto: Pedro Salas/Sergey Krasovskiy