Delta Dunării, tot mai afectată de lipsa apei: coloniile de păsări dispar din unele zone. Foto: captură video Scăderea accentuată a nivelului Dunării începe să aibă efecte tot mai vizibile asupra ecosistemului din Delta Dunării. Zone care în mod obișnuit ofereau păsărilor de apă condiții favorabile pentru hrănire și odihnă au rămas cu tot mai puțină apă, iar unele colonii de păsări au început deja să părăsească aceste teritorii. Situația este urmărită îndeaproape de specialiști, deoarece lipsa apei nu afectează doar păsările, ci întregul lanț natural din Delta Dunării. Pelicanii și cormoranii întâmpină dificultăți în găsirea hranei, iar unele zone acvatice sunt în pericol să sece. Coloniile de pelicani au început să părăsească anumite zone Una dintre cele mai evidente consecințe ale scăderii nivelului apei este schimbarea comportamentului păsărilor acvatice. În anumite regiuni ale Deltei, coloniile de pelicani care puteau fi observate în mod obișnuit au început să se retragă. După mai multe zile în care apa a continuat să scadă, păsările sunt nevoite să caute alte locuri unde pot găsi suficientă hrană. Pentru speciile care depind în mare măsură de mediul acvatic, reducerea suprafețelor de apă poate însemna pierderea unor zone importante de hrănire. Ornitologii atrag atenția că fenomenul nu este unul izolat. În acest an, mai multe colonii de păsări de apă au dispărut din zone în care erau întâlnite în mod frecvent. Pelicanii și cormoranii întâmpină dificultăți în găsirea hranei Pelicanii și cormoranii sunt printre speciile care resimt direct modificările condițiilor din Delta Dunării. Aceste păsări depind de existența unor zone acvatice în care pot pescui eficient. Citește și: Lacul Vârșolț a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani. Seceta a lăsat la vedere scoicile de pe fundul acumulării Ornitologul Daniel Petrescu explică faptul că unele dintre aceste păsări „se chinuie să pescuiască” și sunt nevoite să părăsească anumite teritorii pentru a găsi locuri mai favorabile hrănirii. Problema este cu atât mai importantă cu cât reducerea apei poate modifica rapid condițiile dintr-un habitat. O zonă care anterior oferea suficiente resurse pentru o colonie întreagă poate deveni, într-un timp relativ scurt, improprie pentru păsările care depind de pescuit. Scăderea apei poate afecta întregul ecosistem Problemele nu se limitează la păsările care își caută hrana în apă. Scăderea nivelului Dunării poate produce modificări succesive în întregul ecosistem al Deltei, scrie știrileprotv. Atunci când anumite lacuri și canale rămân cu volume reduse de apă, se schimbă condițiile în care trăiesc peștii, nevertebratele și plantele acvatice. Orice modificare importantă la una dintre aceste componente poate avea efecte asupra celorlalte specii. Specialiștii atrag atenția inclusiv asupra dezvoltării algelor. Potrivit ornitologului Daniel Petrescu, anumite probleme legate de proliferarea algelor pot avea un impact negativ asupra faunei. Astfel, lipsa apei nu înseamnă doar dispariția temporară a unor suprafețe acvatice, ci poate determina transformări ale condițiilor de viață pentru numeroase organisme. Marian Tudor, director Institutul Delta Tulcea: „Apa se retrage din aceste ecosisteme și odată cu apa și fauna piscicolă. Peștii au acest simt să urmeze curentul de apă deci la retragerea apei din lacuri spre canale mai adânci fauna piscicolă face această migrație”. Mai multe zone din Deltă sunt monitorizate zilnic Situația hidrologică este urmărită atent, deoarece există mai multe regiuni din Delta Dunării care prezintă riscul de a rămâne fără apă. Monitorizarea zilnică permite specialiștilor să observe evoluția nivelului apei și să identifice zonele în care schimbările sunt mai rapide. Pentru păsările de apă, fiecare astfel de modificare poate însemna pierderea unei zone de hrănire sau de odihnă. În cazul în care tendința de scădere continuă, păsările vor avea nevoie să se deplaseze către alte regiuni ale Deltei sau chiar către alte zone umede. Hidrologii anunță că Dunărea va continua să scadă Prognozele hidrologice indică faptul că situația dificilă nu se va încheia imediat. Potrivit informațiilor prezentate de specialiști, nivelul Dunării urma să continue să scadă în următoarele 4-5 zile. Citește și: Bufnița Flaco, legenda care a cucerit New York-ul. Documentarul „Wild Inside” spune povestea incredibilă a păsării care a unit un oraș întreg Efectele acestei scăderi ar putea fi însă resimțite mult mai mult timp. Lacurile de dimensiuni mici din Delta Dunării ar putea fi afectate pentru cel puțin o lună, ceea ce înseamnă că fauna nu va reveni instantaneu la condițiile normale chiar dacă nivelul fluviului va începe ulterior să crească. Păsările ar putea migra către alte zone Una dintre principalele îngrijorări ale ornitologilor este posibilitatea unei deplasări masive a păsărilor către zone în care condițiile de hrănire sunt mai bune. Dacă suprafețele acvatice continuă să se reducă, păsările care nu mai pot găsi suficientă hrană vor fi obligate să se mute. Pentru unele colonii, această schimbare poate fi temporară, însă dacă zonele tradiționale nu își refac rapid condițiile favorabile, revenirea păsărilor poate fi întârziată. Prin urmare, migrarea unor colonii nu trebuie privită doar ca o simplă schimbare de amplasament. Ea poate reprezenta un semnal al dezechilibrului produs în habitat de lipsa apei. Delta Dunării trece printr-o perioadă dificilă Delta Dunării este unul dintre cele mai importante ecosisteme acvatice din România, iar modificările nivelului apei pot avea consecințe asupra unui număr foarte mare de specii. În prezent, semnalul cel mai vizibil este dat de păsările care părăsesc anumite zone pentru a găsi hrană. Pelicanii și cormoranii se confruntă deja cu dificultăți la pescuit, iar unele colonii nu mai sunt prezente în locurile în care puteau fi observate în mod obișnuit. Dacă nivelul Dunării continuă să scadă, iar lacurile mici rămân afectate pentru o perioadă îndelungată, presiunea asupra faunei va crește. De aceea, monitorizarea zilnică a zonelor vulnerabile este esențială pentru a înțelege amploarea fenomenului și pentru a urmări modul în care speciile se adaptează la schimbările din habitat.