Lacul Vârșolț a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani. Sursa foto: Facebook Lacul de acumulare Vârșolț, una dintre sursele importante de apă pentru județul Sălaj, trece printr-o perioadă critică. Seceta prelungită și temperaturile ridicate au redus considerabil rezerva de apă, iar nivelul acumulării a coborât la aproximativ cinci milioane de metri cubi, față de circa 14 milioane de metri cubi în condiții normale. Scăderea este atât de vizibilă încât porțiuni extinse din fundul lacului au ieșit la suprafață. Pe terenul uscat pot fi observate scoici, în timp ce pescarii spun că trebuie să-și mute constant locurile de pescuit spre zonele în care a mai rămas apă. Situația este cu atât mai importantă cu cât Vârșolțul este utilizat ca sursă de apă pentru Zalău, Șimleu Silvaniei și alte localități din Sălaj. Deocamdată, alimentarea populației nu este afectată, însă autoritățile au redus cantitatea de apă prelevată din lac. Lacul Vârșolț a ajuns la cel mai scăzut nivel Cristian Crișan, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Sălaj, spune că acumularea a ajuns la un nivel nemaîntâlnit în ultimul deceniu. Lipsa precipitațiilor a fost însoțită de temperaturi ridicate, care au accelerat evaporarea apei. „Este o scădere semnificativă a cantității de apă din acumularea Vârșolț. Dacă în mod normal avem circa 14 milioane de metri cubi, acum am ajuns la cinci milioane de metri cubi. A fost o perioadă fără precipitații, dar și cu temperaturi ridicate, care produc evaporarea apei. Avem o medie zilnică de evaporație de opt litri pe metru pătrat”, a declarat acesta. Problemele nu au apărut însă brusc. În luna mai, reprezentanții Sistemului de Gospodărire a Apelor Sălaj explicau că nivelul lacului era deja afectat de seceta din anul precedent. În același timp, autoritățile monitorizau și unele defecțiuni la acumulare. În luna iunie, situația era descrisă din nou ca îngrijorătoare, iar pornirea sistemului de alimentare din zona Clujului a fost considerată importantă pentru menținerea alimentării cu apă în timpul verii. Citește și: Fenomen îngrijorător în Constanța! Mai mulți pești au fost găsiți morți în Lacul Tăbăcărie Fundul lacului a început să se vadă Seceta prelungită și temperaturile ridicate au redus considerabil rezerva de apă. Sursa foto: Facebook Retragerea apei a schimbat radical aspectul Vârșolțului. De pe șoseaua dintre Zalău și Crasna se poate observa o suprafață întinsă de teren care, în mod normal, se află sub apă. Pământul a rămas uscat și crăpat, iar în unele zone au apărut scoici care trăiau pe fundul lacului. Pentru localnici, imaginea este neobișnuită și arată cât de mult s-a retras apa. Și pescarii au observat schimbarea de la o săptămână la alta. „A scăzut foarte mult apa. Deja am mutat bețele de pescuit de trei ori mai spre lac. Nici peștii nu mai trag în această perioadă secetoasă”, spune unul dintre ei. Un alt pescar, care frecventează zona de aproximativ patru decenii, afirmă că nu își amintește să fi văzut în ultimii ani o situație comparabilă. „Eu vin aici la pescuit de peste 40 de ani, dar de mult nu a mai fost așa secetă. Cred că adâncimea apei a scăzut cu trei metri”, afirmă acesta. Alexandru Brumar, care a lucrat o mare parte din viață la acumularea Vârșolț, spune, la rândul său, că un asemenea nivel al apei nu a mai fost întâlnit de zeci de ani, amintind de situația din anii ’90. Cursurile de apă care alimentau acumularea au secat Scăderea este atât de vizibilă încât porțiuni extinse din fundul lacului au ieșit la suprafață. Sursa foto: Facebook Seceta nu afectează doar lacul, ci și sursele care ar trebui să-l alimenteze. Cursurile de apă Mortăuța, Crasna și Colițca au secat, ceea ce înseamnă că aportul de apă în acumulare este foarte redus. Lipsa precipitațiilor afectează de altfel întregul bazin hidrografic. În anii anteriori, Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a semnalat perioade în care debitele unor cursuri de apă au coborât la valori extrem de mici, iar situația acumulării Vârșolț a fost urmărită separat din cauza rolului său în alimentarea cu apă. Citește și: Oase de mamut vechi de peste 10.000 de ani au fost descoperite în albia Dunării, după retragerea apelor la cote istorice Câtă apă mai ajunge la populație Pentru a proteja rezerva existentă, cantitatea de apă furnizată din Vârșolț către Compania de Apă Someș a fost redusă de la 170 la cel mult 145 de litri pe secundă. Diferența este compensată prin sistemul de alimentare din Tarnița, județul Cluj. Marcel Zaharie, directorul sucursalei Sălaj a Companiei de Apă Someș, spune că operatorul folosește de câteva luni doar cantitatea considerată necesară din acumularea Vârșolț. „Noi încă din aprilie-mai luăm din lacul Vârșolț doar minimul necesar, pentru alimentarea cu apă a unei părți din Zalău, Șimleu Silvaniei și alte câteva localități. Principala sursă de alimentare cu apă este, în prezent, aducțiunea de la Tarnița”, a declarat Marcel Zaharie. Potrivit acestuia, în acest moment nu există probleme în alimentarea populației. Totuși, dacă rezerva lacului va continua să scadă, autoritățile iau în calcul renunțarea temporară la această sursă. „Dacă apa mai scade mult în lacul Vârșolț, poate se va ajunge și la decizia sistării furnizării de apă din această sursă. În acest caz, vom găsi soluții pentru furnizarea apei doar de la Tarnița”, a spus Zaharie. Vârșolțul nu este singurul afectat de secetă Pe terenul uscat pot fi observate scoici, în timp ce pescarii spun că trebuie să-și mute constant locurile de pescuit spre zonele în care a mai rămas apă. Sursa foto: Facebook Problemele de la Vârșolț se înscriu într-un context mai larg. Seceta hidrologică a afectat în ultimii ani mai multe cursuri de apă din nord-vestul țării, iar specialiștii Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa monitorizează permanent nivelurile și debitele. Situația lacului este urmărită cu atât mai atent cu cât acumularea are mai multe roluri: asigură apă brută pentru populație, contribuie la atenuarea viiturilor și este utilizată pentru pescuit și agrement. În 2024, de exemplu, temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor au favorizat inclusiv dezvoltarea excesivă a algelor în acumulare, pe fondul debitelor mici ale cursurilor de apă care intră în lac. Iar în iunie 2026, chiar la barajul Vârșolț, pompierii din Sălaj au desfășurat exerciții pentru intervenții și salvarea persoanelor în mediul acvatic, semn că acumularea continuă să fie o zonă importantă pentru activitățile operative și de intervenție din județ. Ce se poate întâmpla dacă seceta continuă Pentru moment, locuitorii din localitățile alimentate din sistem nu sunt în situația de a rămâne fără apă. Existența aducțiunii de la Tarnița oferă o alternativă și permite reducerea presiunii asupra lacului Vârșolț. Problema este însă evoluția din următoarele săptămâni. Fără precipitații suficiente, acumularea nu va putea recupera rapid volumul pierdut, mai ales în condițiile unor temperaturi ridicate și ale evaporării continue. Deocamdată, autoritățile monitorizează situația și încearcă să păstreze cât mai mult din rezerva existentă. Imaginile cu fundul lacului rămas descoperit arată însă cât de puternic s-a făcut simțită seceta în Sălaj.