Ciupercile aurii (stridiile aurii) au devenit rapid favorite în bucătăriile moderne. Apreciate pentru valoarea lor nutritivă, gustul plăcut și ușurința cu care pot fi cultivate acasă, acestea au devenit tot mai populare, în special prin intermediul truselor de cultivare disponibile pe piață. Aceste ciuperci pot deveni invazive și pot afecta grav ecosistemele locale Totuși, această pasiune culinară a avut consecințe ecologice neprevăzute. Noi cercetări arată că aceste ciuperci, odată scăpate în natură, pot deveni invazive și pot afecta grav ecosistemele locale, în special prin înlocuirea ciupercilor native. Într-un studiu considerat a fi printre primele de acest gen, cercetători micologi au demonstrat că ciupercile invazive pot perturba biodiversitatea în mod similar cu plantele și animalele invazive. Rolul vital al ciupercilor în natură Ciupercile au un rol esențial în menținerea sănătății ecosistemelor. Ele contribuie la descompunerea lemnului mort și a resturilor vegetale, facilitând reciclarea nutrienților precum carbonul și azotul. Prin aceste procese, ele ajută la transformarea materiei moarte în resurse valoroase pentru sol și atmosferă, influențând inclusiv echilibrul climatic prin captarea și eliberarea carbonului. Mai mult, ciupercile stabilesc relații simbiotice importante. De exemplu, cele micorizice trăiesc pe rădăcinile plantelor și le ajută să absoarbă apă și substanțe nutritive. Ciupercile care degradează lemnul joacă un rol important în crearea de habitate pentru păsări, mamifere și plante tinere. Cercetătorii au demonstrat că ciupercile invazive pot perturba biodiversitatea în mod similar cu plantele și animalele invazive Ciupercile-stridii au fost introduse la începutul anilor 2000 Ciupercile-stridii aurii, originare din Asia, au fost introduse în America de Nord la începutul anilor 2000. Ele s-au răspândit ca parte a unui val global de interes pentru cultivarea ciupercilor, un trend care a dus la distribuirea unor specii în afara habitatelor lor naturale. Această diseminare are loc atât intenționat (prin produse comerciale precum trusele de cultivare), cât și accidental (prin sol, plante, lemn sau paleți de transport). Spre deosebire de alte specii cultivate care nu au prezentat riscuri ecologice, ciupercile aurii s-au dovedit capabile să colonizeze mediile naturale. Deși nu se cunoaște cu exactitate modul în care au ajuns în sălbăticie, este posibil ca ele să fi scăpat din truse de cultivare sau ferme comerciale, scrie theconversation.com. Pe măsură ce ciupercile de stridii aurii au devenit tot mai populare, tot mai mulți oameni au început să le cultive în grădini sau curți, fără să conștientizeze că sporii lor pot ajunge ușor în pădurile învecinate. Ciupercile de stridii sunt cunoscute pentru creșterea rapidă a acestora. În condiții ideale, acestea pot dubla ca mărime la fiecare 24 de ore. foto: santokuknives.co.uk Un studiu revelator: biodiversitatea fungică în pericol Un studiu inovator condus de cercetătorii Michelle Jusino și Mark Banik, alături de alți oameni de știință de la U.S. Forest Service, a examinat impactul ciupercilor aurii asupra pădurilor din jurul orașului Madison, Wisconsin. Cercetătorii au forat copaci morți, atât invadați, cât și neinvadați de ciupercile aurii, pentru a preleva probe de lemn și a analiza ADN-ul fungic prezent. Rezultatele au fost îngrijorătoare: copacii colonizați de ciuperci aurii aveau doar jumătate din diversitatea fungică a celor neinvadați. Mai mult, compoziția speciilor fungice era complet diferită – ciupercile aurii păreau să fi eliminat specii native precum poliporul labirintului mușchi și stridia de ulm, afectând grav echilibrul natural. Citește și: Ciuperca gigant din Oregon: cel mai mare organism viu de pe Pământ? Cântărește 35.000 de tone Aceste descoperiri subliniază necesitatea de a include și ciupercile în discuția globală despre speciile invazive. Până acum, accentul s-a pus aproape exclusiv pe plante și animale, dar dovezile arată că și ciupercile pot contribui semnificativ la pierderea biodiversității. Fiecare regiune are o comunitate fungică unică, formată și echilibrată în decursul a mii de ani. Introducerea unei specii străine poate perturba acest echilibru delicat, influențând procesele naturale esențiale pentru sănătatea ecosistemelor. Foto: Aishwarya Veerabahu