Alertă în Marea Mediterană. Invazia a aproape 1.000 de specii străine schimbă radical viața marină. foto: AI Marea Mediterană traversează una dintre cele mai profunde transformări din istoria sa recentă, pe fondul încălzirii accelerate a apelor provocate de schimbările climatice. Oamenii de știință atrag atenția că temperaturile tot mai ridicate creează condiții ideale pentru extinderea speciilor marine invazive, care modifică echilibrul ecosistemelor și afectează activitățile economice ale comunităților care depind de pescuit. Potrivit unei analize realizate de Associated Press, fenomenul este deja observabil în numeroase regiuni ale bazinului mediteranean, unde speciile native sunt înlocuite treptat de pești, moluște și alte organisme marine provenite din Marea Roșie și ajunse în Mediterană prin Canalul Suez. Cercetătorii avertizează că multe dintre aceste modificări sunt atât de avansate încât nu mai pot fi inversate, iar aspectul și biodiversitatea Mediteranei ar putea arăta complet diferit în următoarele decenii. Mediterana, una dintre cele mai afectate regiuni de schimbările climatice Specialiștii consideră că Marea Mediterană se află printre cele mai vulnerabile ecosisteme marine de pe planetă în fața încălzirii globale. Conform estimărilor realizate de rețeaua de cercetare Mediterranean Experts on Climate and Environmental Change (MedECC), temperatura apei ar putea crește cu până la șase grade Celsius până la sfârșitul acestui secol, în funcție de evoluția emisiilor de gaze cu efect de seră. Citește și: Speciile rare de rechini dispar din oceane. Ce pierdem odată cu ele În plus, episoadele de căldură extremă din mediul marin devin din ce în ce mai frecvente și mai intense. Aceste valuri de căldură afectează direct organismele marine și favorizează apariția unor condiții propice pentru speciile care până nu demult nu puteau supraviețui în această regiune. Oceanograful Ronan McAdam, din cadrul Euro-Mediterranean Center on Climate Change, explică faptul că Mediterana funcționează ca un bazin aproape închis. foto: magnific.com Din acest motiv, căldura acumulată în apă se disipă mult mai greu comparativ cu oceanele deschise, ceea ce accelerează procesul de încălzire și amplifică efectele schimbărilor climatice. Aproape 1.000 de specii străine au ajuns deja în Mediterană Datele prezentate de cercetători arată amploarea fenomenului. Ernesto Azzurro, biolog marin în cadrul Institutului pentru Resurse Biologice Marine și Biotehnologie al Consiliului Național de Cercetare din Italia, susține că în Marea Mediterană au fost identificate aproximativ 1.000 de specii invazive. Dintre acestea, în jur de 800 s-au adaptat atât de bine încât și-au stabilit populații permanente, devenind parte a ecosistemului local. Potrivit specialistului, transformările sunt atât de profunde încât imaginea Mediteranei cunoscute de generațiile anterioare se pierde treptat. „Mediterana pe care o cunoșteau bunicii noștri și generațiile trecute nu mai există. O mare parte dintre schimbările pe care le observăm astăzi sunt ireversibile”, a declarat cercetătorul pentru Associated Press. Peștele-balon și peștele-leu, printre cele mai mari amenințări Printre speciile care provoacă cele mai mari îngrijorări se află peștele-balon pătat, considerat unul dintre cei mai agresivi invadatori ai ecosistemului mediteranean. Acest prădător consumă numeroase specii locale și poate afecta grav lanțurile trofice marine. În plus, carnea sa conține toxine periculoase pentru oameni, ceea ce îl transformă și într-un risc pentru sănătatea publică, scrie apnews.com. O altă specie care s-a extins rapid este peștele-leu. Observat pentru prima dată în estul Mediteranei în anul 2012, acesta și-a extins treptat arealul și este întâlnit astăzi în tot mai multe regiuni din partea centrală și vestică a bazinului. Capacitatea ridicată de reproducere și lipsa prădătorilor naturali îi permit să se răspândească rapid și să reducă populațiile unor specii locale importante pentru ecosistem și pentru industria pescuitului. foto: magnific.com Pescarii observă deja efectele în activitatea lor Primele consecințe economice și ecologice au devenit evidente în Cipru, una dintre țările aflate cel mai aproape de Canalul Suez. Acolo, pescarii au remarcat diminuarea unor specii tradiționale apreciate atât pe piață, cât și în gastronomie. Peștele-leu și alte specii invazive concurează direct cu fauna locală pentru hrană și habitat, ceea ce a dus la reducerea populațiilor unor pești autohtoni, inclusiv a chefalului roșu. Citește și: De ce evită berzele să zboare deasupra mărilor și oceanelor? Secretul e în modul lor unic de a călători În paralel, peștele-iepure produce modificări semnificative ale habitatelor marine. Acesta consumă cantități mari de alge și vegetație subacvatică, elemente esențiale pentru supraviețuirea multor organisme marine. În lipsa acestora, întregi ecosisteme pot intra într-un proces accelerat de degradare. Dispariția unor specii locale este deja dramatică Cercetările recente indică scăderi masive ale unor populații marine native. În estul Mediteranei, moluștele care trăiesc în zonele de coastă și în apele puțin adânci au înregistrat un declin estimat la aproximativ 93%. Situația este gravă și în Marea Adriatică, unde culturile naturale de midii au fost afectate de temperaturile extreme. În anumite perioade, apa a depășit pragul de 30 de grade Celsius, condiții în care aproape toate midiile din unele zone au murit. Cercetătorii spun că dispariția lor a fost rapidă și de o amploare rar întâlnită. Dacă nu vor fi identificate populații capabile să se adapteze la noile condiții climatice, viitorul acestei resurse marine este considerat extrem de incert. Ce soluții propun experții pentru limitarea efectelor Specialiștii recunosc că fenomenul nu mai poate fi stopat complet, însă cred că impactul său poate fi redus prin măsuri bine coordonate. Printre soluțiile analizate se numără promovarea consumului speciilor invazive care pot fi utilizate în alimentație, stimularea pescarilor să captureze exemplarele considerate periculoase și implementarea unor măsuri mai stricte pentru prevenirea introducerii unor noi organisme marine. Zoologul Piero Genovesi Papik, de la Institutul Superior pentru Protecția și Cercetarea Mediului din Italia, consideră că aplicarea riguroasă a acordurilor internaționale privind gestionarea apelor de balast ale navelor comerciale ar putea reduce cu până la 99% riscul introducerii unor noi specii invazive. De asemenea, utilizarea unor acoperiri speciale pentru coca navelor poate împiedica transportul organismelor marine între diferite regiuni ale lumii. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că măsurile locale nu vor fi suficiente fără reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În opinia lor, limitarea utilizării combustibililor fosili rămâne cea mai importantă soluție pentru încetinirea încălzirii mărilor și oceanelor și pentru protejarea biodiversității marine pe termen lung.