Misterul ascuns sub pădurile din Congo. Descoperirea făcută după un deceniu de expediții. Foto: Greta Dargie O expediție științifică desfășurată timp de mai bine de un deceniu în adâncurile bazinului Congo a scos la iveală informații surprinzătoare despre una dintre cele mai importante zone umede ale planetei. Cercetătorii au descoperit că vastele turbării tropicale din această regiune sunt mult mai vechi decât se credea până acum. Potrivit unui nou studiu realizat de oameni de știință de la Universitatea din Leeds, formarea turbăriilor din bazinul Congo ar fi început în urmă cu peste 42.000 de ani. Vârsta estimată este de peste două ori mai mare decât cea indicată de cercetările anterioare. Rezultatele oferă o perspectivă nouă asupra rolului pe care aceste ecosisteme îl au în reglarea climei. Sub vegetația luxuriantă a pădurilor tropicale se află cantități uriașe de carbon, depozitate în solul bogat în materie organică. Ce sunt turbăriile și de ce sunt atât de importante Turba este un tip de sol umed și dens format, în principal, din resturi de plante care se descompun foarte lent în condiții de permanentă umezeală. În loc să se transforme rapid și să elibereze carbonul în atmosferă, materia vegetală se acumulează treptat, iar carbonul rămâne „închis” în sol pentru perioade extrem de lungi. Pădurile din bazinul Congo sunt cunoscute de mult timp pentru capacitatea lor de a absorbi și depozita carbonul prin arbori și vegetație. Cercetările recente arată însă că o cantitate comparabilă poate fi ascunsă chiar sub suprafața pădurii, în stratul de turbă. Dr. Greta Dargie, cercetătoare la Universitatea din Leeds și autoarea principală a studiului, subliniază importanța globală a acestor ecosisteme. Potrivit acesteia, turbăriile mlăștinoase din Congo reprezintă un depozit de carbon de o importanță majoră la nivel mondial, cantitatea stocată fiind echivalentă cu aproximativ trei ani de emisii globale provenite din utilizarea combustibililor fosili, potrivit discoverwildlife.com. Noua cercetare arată, în plus, că aceste turbării se numără printre cele mai vechi ecosisteme tropicale de acest tip cunoscute până în prezent. Foto: Greta Dargie Cercetătorii au pătruns adânc în pădurile mlăștinoase Pentru a afla când s-au format aceste turbării, oamenii de știință au desfășurat cercetări de teren timp de mai bine de zece ani. Echipele au ajuns în regiuni greu accesibile din Republica Congo și Republica Democratică Congo, unde au prelevat mostre de turbă direct din sol. Operațiunea nu a fost una simplă. Cercetătorii au fost nevoiți să se deplaseze prin păduri tropicale mlăștinoase și să folosească unelte manuale pentru a extrage probe. Unele dintre acestea au fost prelevate de la adâncimi de până la șase metri sub suprafața pădurii. În total, oamenii de știință au analizat peste 50 de carote de turbă provenite din diferite zone ale bazinului central al fluviului Congo. Pentru stabilirea vârstei straturilor de turbă, cercetătorii au apelat la datarea cu radiocarbon. Metoda le-a permis să determine cât timp a trecut de la acumularea materiei organice și, astfel, să reconstruiască istoria acestor zone umede de-a lungul a zeci de mii de ani. O surpriză legată de clima din trecut Una dintre cele mai interesante concluzii ale cercetării este legată de condițiile climatice în care s-au format primele turbării. Profesorul Ifo Suspense, de la Universitatea Marien Ngouabi din Brazzaville, a explicat că unele dintre cele mai vechi zone de turbă identificate în partea centrală a bazinului Congo au început să se formeze într-o perioadă în care se estimează că clima regională era considerabil mai uscată decât în prezent. Descoperirea ridică o serie de întrebări importante pentru cercetători. Dacă aceste ecosisteme au reușit să se formeze și să acumuleze cantități uriașe de carbon în condiții climatice diferite de cele actuale, oamenii de știință vor să afle cum vor reacționa ele la schimbările climatice din secolul XXI. Problema este cu atât mai importantă cu cât modificarea regimului de precipitații și schimbarea nivelului apei din sol ar putea afecta modul în care turbăriile stochează carbonul. Citește și: O nouă specie de felină sălbatică, descoperită în pădurile din Bolivia. Este prima identificată în peste un secol Un ecosistem important și pentru animalele sălbatice Importanța turbăriilor din bazinul Congo nu se limitează la rolul lor în combaterea schimbărilor climatice. Aceste zone mlăștinoase reprezintă și un habitat esențial pentru numeroase specii de animale. Printre speciile care trăiesc în această regiune se numără gorilele de câmpie, elefanții de pădure, crocodilii pitici și bonobo, unele dintre acestea fiind amenințate sau vulnerabile. Pădurile și mlaștinile oferă, de asemenea, resurse importante pentru comunitățile locale. Oamenii care locuiesc în apropierea acestor ecosisteme depind de ele pentru pescuit, carne provenită din vânătoare și alte resurse naturale necesare traiului de zi cu zi. Astfel, conservarea turbăriilor are implicații atât pentru protejarea biodiversității, cât și pentru comunitățile care folosesc de generații aceste teritorii. Izolarea a protejat până acum turbăriile Unul dintre motivele pentru care aceste ecosisteme au rămas relativ bine conservate este accesul dificil. Zonele mlăștinoase sunt greu de traversat și de exploatat, ceea ce le-a ferit până acum de unele dintre activitățile umane care au afectat alte păduri tropicale. Situația s-ar putea însă schimba. Interesul pentru exploatarea lemnului și a resurselor petroliere, precum și dezvoltarea infrastructurii, ar putea pune presiune tot mai mare asupra acestor teritorii. Distrugerea sau drenarea turbăriilor ar putea avea consecințe serioase. Atunci când turba este expusă și se usucă, materia organică acumulată de-a lungul miilor de ani începe să se descompună, iar carbonul stocat poate ajunge în atmosferă. Carbonul acumulat în mii de ani ar putea fi eliberat rapid Dr. Pauline Gulliver, coautoare a studiului și cercetătoare la Universitatea din Glasgow, atrage atenția asupra faptului că turba nu se poate reface într-un interval de timp relevant pentru societatea umană. Formarea unui strat gros de turbă este un proces extrem de lent, care poate dura mii sau chiar zeci de mii de ani. În schimb, degradarea unui astfel de ecosistem poate duce la pierderea carbonului într-un timp mult mai scurt. Experiențele din alte regiuni ale lumii au arătat deja că turbăriile afectate de activitățile umane pot elibera cantități foarte mari de carbon în atmosferă. Acest fenomen poate contribui suplimentar la încălzirea globală. Tocmai de aceea, cercetătorii consideră că uriașele depozite naturale de carbon din bazinul Congo trebuie protejate cu atenție. Noua cercetare nu dezvăluie doar vârsta impresionantă a acestor turbării, ci și cât de important este rolul lor pentru echilibrul climatic și ecologic al planetei. Sub pădurile tropicale aparent nesfârșite din Congo se află un adevărat „seif” natural, în care carbonul s-a acumulat timp de peste 42.000 de ani.