Pentru mult timp, Antarctica a avut un comportament diferit față de Arctica. Sursa foto: ChatGPT Un nou studiu științific oferă pentru prima dată o explicație detaliată privind prăbușirea accelerată a gheții marine din Antarctica, un fenomen care i-a surprins pe cercetători prin rapiditatea și amploarea sa. Cercetătorii explică prăbușirea accelerată a gheții marine Dacă timp de decenii marginea Antarcticii a urmat un tipar considerat stabil — gheață care se extinde iarna și se retrage vara — acest echilibru a început să se destrame după 2015. Până în 2023, suprafața de gheață marină a coborât la cel mai mic nivel înregistrat vreodată. Cercetătorii spun că nu există o singură cauză, ci o succesiune de procese interconectate care s-au amplificat reciproc în timp. De la stabilitate la declin accelerat Pentru mult timp, Antarctica a avut un comportament diferit față de Arctica. Între 1979 și 2015, în timp ce gheața arctică se reducea constant, în sud se observa chiar o ușoară creștere a extinderii gheții marine. Situația s-a schimbat brusc după 2015. „Regiunea Oceanului de Sud a intrat într-o transformare majoră, marcată de pierderi extreme de gheață în jurul continentului”, a explicat dr. Aditya Narayanan, autorul principal al studiului. De atunci, pierderile nu doar că au continuat, ci s-au intensificat de la an la an. Citește și: Oceanele au atins niveluri record de temperatură, iar gheața marină a scăzut alarmant în martie 2026 Vânturile, primul element declanșator? Potrivit cercetătorilor, totul a pornit de la intensificarea vânturilor din jurul Antarcticii. Acestea nu doar că au devenit mai puternice, dar au început să modifice dinamica internă a oceanului. Vânturile au acționat ca un „mecanism de amestec”, trăgând apa din adâncuri către suprafață. Această apă profundă este mai caldă și mai sărată, deoarece a acumulat căldură timp de decenii. Inițial, efectele nu erau vizibile la suprafață, iar gheața continua să se formeze. Însă, în adânc, căldura se acumula treptat. Momentul critic din jurul anului 2015 În jurul anului 2015, sistemul a depășit un prag critic. Episoade de vânt extrem au intensificat amestecul oceanelor, aducând brusc apa caldă în straturile de suprafață. „Ceea ce a fost inițial o acumulare lentă de căldură în adâncuri s-a transformat într-un proces violent de amestecare, care a declanșat un cerc vicios: oceanul a devenit prea cald pentru ca gheața să se mai refacă”, a explicat dr. Narayanan. Odată ce suprafața oceanului s-a încălzit, procesul de formare a gheții a fost serios afectat, conform earth.com. Două mecanisme diferite în est și vest Studiul arată că fenomenul nu este uniform pe întreg continentul. În Antarctica de Est, principalul factor a fost oceanul. Apa caldă venită din adâncuri a topit gheața, iar reducerea stratului de gheață a permis pătrunderea unei cantități mai mari de energie solară în apă. Aceasta a dus la o amplificare a încălzirii, formând o buclă de autoîntreținere. În Antarctica de Vest, influența atmosferei a fost mai importantă. Aerul cald și umed a adus mai mulți nori, iar aceștia au reținut căldura la suprafață. În aceste condiții, topirea a fost provocată mai ales „de sus”, nu din ocean. Un cerc vicios care se autoalimentează După 2018, sistemul a intrat într-o nouă fază de instabilitate. În mod normal, topirea gheții marine produce apă dulce la suprafața oceanului, ceea ce stabilizează temporar stratificarea apei și încetinește amestecul termic. Însă, odată cu reducerea drastică a gheții, acest efect de stabilizare a dispărut. Apa de suprafață a devenit mai sărată și mai ușor de amestecat cu straturile calde din adânc. „Se creează un circuit închis: mai puțină gheață înseamnă mai multă căldură la suprafață, iar mai multă căldură împiedică refacerea gheții”, explică cercetătorii. O posibilă nouă realitate climatică? Specialiștii avertizează că procesul nu s-a declanșat brusc, ci a fost pregătit de decenii de modificări lente ale vânturilor și circulației oceanice, încă din anii 1980. Totuși, punctul de cotitură a fost atins abia în 2015. Astăzi, oamenii de știință se întreabă dacă acest nou regim climatic este temporar sau dacă reprezintă o schimbare permanentă. „Dacă nivelul redus de gheață se menține și după 2030, Oceanul de Sud ar putea înceta să mai funcționeze ca un regulator al climei globale și ar putea deveni un amplificator al încălzirii”, a avertizat profesorul Alberto Naveira Garabato de la Universitatea din Southampton. În acest scenariu, Antarctica nu ar mai fi doar un indicator al schimbărilor climatice, ci un factor activ care le accelerează.