Cercetătorii au descoperit primele semne de rezistență la insecticide la țânțarii care transmit dengue. foto: AI Oamenii de știință trag un semnal de alarmă cu privire la una dintre cele mai utilizate metode de combatere a țânțarilor care răspândesc boli grave. Potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Delhi, unele populații de Aedes aegypti – specia responsabilă pentru transmiterea febrei dengue, a virusului Zika, a febrei galbene și a chikungunya – prezintă primele semne de rezistență la alfa-cipermetrină, un insecticid folosit pe scară largă în programele de control al vectorilor. Specialiștii au identificat două proteine implicate în procesul de detoxifiere care par să le permită unor țânțari să supraviețuiască unor doze care, în trecut, erau considerate letale. Unul dintre cei mai periculoși vectori de boli din lume În fiecare sezon cald, țânțarii revin în forță, iar autoritățile sanitare din multe țări monitorizează atent evoluția populațiilor de insecte. Dincolo de disconfortul provocat de înțepături, aceste insecte reprezintă un risc major pentru sănătatea publică. La nivel global, bolile transmise de țânțari provoacă aproximativ un milion de decese anual. Printre cele mai periculoase specii se numără Aedes aegypti, originar din nordul Africii, dar răspândit în prezent în numeroase regiuni tropicale și subtropicale ale lumii, potrivit nationalgeographic. Această specie este cunoscută pentru capacitatea sa de a transmite agenți patogeni responsabili de boli precum dengue, Zika, chikungunya și febra galbenă, afecțiuni care afectează milioane de persoane în fiecare an. Cum acționează insecticidul folosit împotriva țânțarilor Pentru limitarea răspândirii acestor insecte, multe state utilizează tratamente chimice în zonele unde țânțarii se reproduc. În India, una dintre țările cele mai afectate de bolile transmise de Aedes aegypti, alfa-cipermetrina este unul dintre cele mai utilizate insecticide. Substanța acționează asupra sistemului nervos al insectei. Mai exact, ea blochează funcționarea normală a canalelor de sodiu din neuroni, provocând o stimulare continuă a acestora. În cele din urmă, țânțarul paralizează și moare. Avertisment din partea specialiștilor: una dintre cele mai utilizate arme împotriva țânțarilor ar putea deveni mai puțin eficientă. foto: AI Ani la rând, această metodă s-a dovedit eficientă. Totuși, cercetările recente sugerează că situația începe să se schimbe. Primele dovezi ale apariției rezistenței Analizele efectuate de cercetătorii indieni au arătat că dozele de alfa-cipermetrină care altădată eliminau complet populațiile de țânțari nu mai au aceeași eficiență. Potrivit datelor obținute, o concentrație considerată anterior letală reușește acum să ucidă aproximativ 97,71% dintre insecte. Deși procentul de supraviețuire pare redus, specialiștii spun că acesta poate reprezenta începutul unui proces evolutiv important. „Avem dovezi că țânțarii dezvoltă rezistență la insecticide”, a declarat dr. Rohit Lakhwani, autorul principal al studiului. Cercetătorii explică faptul că insectele care supraviețuiesc tratamentului pot transmite urmașilor caracteristicile genetice care le-au permis să reziste. În timp, acest proces poate duce la apariția unor populații tot mai greu de controlat. Două enzime par să le ofere țânțarilor un avantaj În încercarea de a înțelege mecanismul din spatele rezistenței, echipa de cercetare a analizat răspunsul biologic al țânțarilor expuși la insecticid. Rezultatele au indicat implicarea a două enzime cu rol detoxifiant. Prima dintre acestea, denumită β-esterază, și-a crescut activitatea de până la 21 de ori în contact cu alfa-cipermetrina. Această reacție pare să ajute organismul insectei să neutralizeze parțial efectele toxice ale substanței. Citește și: Țânțarii au fost modificați genetic. Inițiativa ar urma să ajute la eradicarea malariei și a febrei dengue O a doua enzimă, cunoscută sub numele de CYP450, este de asemenea asociată cu procesul de detoxifiere. Cercetătorii consideră că aceasta joacă un rol important în rezistența observată, însă mecanismul exact prin care acționează necesită investigații suplimentare. Cercetătorii spun că există încă timp pentru intervenție Deși fenomenul este îngrijorător, specialiștii subliniază că rezistența nu este încă suficient de răspândită pentru a compromite eficiența insecticidului la scară largă. „Înțelegerea mecanismelor biologice care permit țânțarilor să supraviețuiască acestui insecticid într-o fază incipientă ne poate oferi un avantaj important în lupta împotriva lor”, a explicat cercetătoarea dr. Sarita Kumar. Experții consideră că monitorizarea constantă a populațiilor de țânțari este esențială pentru a detecta rapid extinderea fenomenului și pentru a adapta strategiile de combatere. Rezistența ar putea fi reversibilă O veste încurajatoare vine din observațiile cercetătorilor privind caracterul posibil reversibil al acestui tip de adaptare biologică. „Rezistența biochimică poate scădea sau chiar dispărea dacă insecticidul respectiv nu mai este utilizat pentru o perioadă”, a precizat dr. Kumar. Acest lucru înseamnă că alternarea substanțelor utilizate în programele de control al țânțarilor ar putea încetini dezvoltarea rezistenței și ar putea prelungi eficiența tratamentelor existente. O provocare majoră pentru sănătatea publică Specialiștii avertizează că apariția unor populații de Aedes aegypti rezistente la insecticide ar putea complica semnificativ eforturile de prevenire a bolilor transmise de aceste insecte. În timp ce cercetătorii încearcă să descifreze mecanismele biologice care le permit țânțarilor să supraviețuiască tratamentelor chimice, insectele continuă să evolueze. Înțelegerea acestui proces și dezvoltarea unor strategii eficiente de combatere ar putea fi esențiale pentru menținerea sub control a unuia dintre cei mai periculoși vectori de boli de pe planetă.