Cu ochii mari, rotunzi și lipsiți de pleoape, axoloții par desprinși dintr-un desen animat straniu și adorabil. La prima vedere, chipurile lor amuzante și expresia aproape permanent „zâmbitoare” îi fac să fie percepuți drept animăluțe blânde și inofensive. Însă, dincolo de această înfățișare, se ascund unele dintre cele mai enigmatice și fascinante ființe din natură. Axolotul este o specie rară de salamandră Recent, câteva fotografii cu pui de axoloți au devenit virale pe internet, cucerind publicul cu aspectul lor neobișnuit: branhii externe roz, ce seamănă cu niște flori delicate, corp moale și fragil, alături de privirea jucăușă. Deși par personaje dintr-un basm, ceea ce îi face cu adevărat speciali nu este doar aspectul, ci biologia lor unică. Citește și: Rechini, filmați pentru prima oară în timpul unui ritual de împerechere! E un moment istoric / VIDEO Misterul neoteniei – refuzul maturizării Axoloții sunt una dintre puținele specii din lume care nu trec complet prin procesul de metamorfoză. Spre deosebire de ceilalți amfibieni, care își pierd trăsăturile juvenile pentru a deveni adulți, axolotul rămâne pentru totdeauna în stadiul larvar. Acest fenomen, numit neotenie, le permite să își păstreze branhii externe, corpul moale și comportamentul activ pe toată durata vieții. Dar nu latura lor „copilăroasă” este singura surpriză. În mediul său natural, axolotul este un prădător eficient. Sensibil la vibrațiile apei, detectează rapid prada și reacționează instantaneu, comportându-se ca un vânător de top. Un alt aspect uimitor este capacitatea de regenerare a axolotului. El poate reconstrui complet membre, coada, organe interne și chiar părți din inimă sau din creier – un dar biologic extraordinar, care fascinează de decenii oamenii de știință, conform worldwildlife. Axolotul în mitologie și cultură Această creatură nu este doar o curiozitate biologică, ci și o figură mitologică. Pentru azteci, axolotul era manifestarea zeului Xolotl, protector al sufletelor și simbol al transformării. Considerat sacru, era asociat cu viața eternă, renașterea și misterul. O specie pe cale de dispariție Astăzi, însă, axoloții se află într-o situație dramatică. Habitatul lor natural – lacurile din jurul orașului Ciudad de México – a fost aproape complet distrus de urbanizare, poluare și dispariția ecosistemelor acvatice. În mediul sălbatic, specia este aproape dispărută, supraviețuind în special datorită laboratoarelor de cercetare și acvariilor unde sunt crescuți și protejați.