Cea mai toxică algă testată vreodată? Ar fi provocat dezastrul ecologic care a ucis peste un milion de animale marine

O algă microscopică rar întâlnită, Karenia cristata, este considerată de cercetători drept cea mai toxică specie de algă testată până în prezent, după ce a fost asociată cu un dezastru ecologic care a devastat coasta statului australian Australia de Sud.

Potrivit unui studiu publicat în revista Nature Ecology & Evolution, această algă produce brevetoxine, substanțe care atacă celulele nervoase și pot provoca moartea peștilor, păsărilor, moluștelor și mamiferelor marine chiar și în concentrații foarte mici.

Totul a început cu o spumă galbenă misterioasă

Primele semne ale fenomenului au apărut în martie 2025, când pe plaja Waitpinga a început să se adune o spumă gălbuie cu aspect neobișnuit.

În scurt timp, înotătorii au început să acuze simptome asemănătoare răcelii și gripei, iar pe țărm au fost găsiți pești, dragoni de mare și alte animale marine moarte sau aflate în agonie.

Fenomenul s-a extins rapid, iar în următoarele 15 luni a afectat peste 12.000 de kilometri pătrați, adică aproximativ 30% din litoralul Australiei de Sud. Estimările arată că peste un milion de animale marine, inclusiv pești, păsări, crustacee și mamifere marine, au murit în urma acestui episod.

Karenia cristata, cea mai algă studiată

Până recent, oamenii de știință știau foarte puține despre această specie. Înainte de apariția din Australia, Karenia cristata fusese identificată doar în apropierea coastelor Africii de Sud și în Newfoundland, Canada.

O echipă de cercetători australieni a analizat probele de apă folosind microscoape de mare precizie și noi metode genetice pentru a identifica speciile de alge prezente în timpul fenomenului.

Rezultatele au arătat că Karenia cristata era specia dominantă, în timp ce Karenia brevis, considerată până acum cea mai periculoasă algă producătoare de brevetoxine, nu a fost detectată.

Citește și: Algele marine, in lupta contra incalzirii globale

Cantități infime ucid organisme marine

În laborator, cercetătorii au cultivat alga și au testat efectele acesteia asupra celulelor de pește și asupra unor nevertebrate marine, inclusiv plancton. Rezultatele au fost surprinzătoare. Chiar și la concentrații extrem de reduse, Karenia cristata a ucis jumătate dintre nevertebratele folosite în experimente și a provocat leziuni severe celulelor branhiale ale peștilor.

Alga s-a dovedit toxică la concentrații de doar aproximativ 19.000 de celule pe galon de apă. În schimb, în timpul înfloririi algelor din Australia, cercetătorii au măsurat în unele zone peste 3,8 milioane de celule pe galon, de sute de ori mai mult decât pragul considerat periculos.

„Pentru prima dată avem o explicație clară pentru amploarea dezastrului observat în natură”, a declarat Craig Styan, cercetător în științele mediului la Universitatea din Adelaide și unul dintre autorii studiului.

Alga se dezvoltă și în ape mai reci

Până acum, cercetătorii credeau că cele mai periculoase înfloriri algale apar în special în apele calde, unde proliferează specia Karenia brevis, cunoscută mai ales în sud-estul Statelor Unite.

Noua cercetare arată însă că Karenia cristata poate produce efecte și mai grave și se dezvoltă inclusiv în ape mai reci. Descoperirea ridică semne de întrebare privind posibilitatea ca această algă să apară și în alte regiuni ale lumii.

Citește și: Algele marine de pe litoralul românesc pot fi valorificate, dar noi le aruncăm

Cercetătorii încearcă să afle ce a declanșat fenomenul

Specialiștii spun că încă nu este clar ce factori au favorizat dezvoltarea explozivă a acestei specii în Australia de Sud.

În perioada următoare, echipele de cercetare vor încerca să stabilească exact condițiile care au dus la această înflorire algală fără precedent și să înțeleagă mecanismele prin care toxinele produse de Karenia cristata provoacă efecte atât de devastatoare asupra vieții marine.

„Mai avem foarte multe de învățat despre biologia acestei alge”, au concluzionat autorii studiului, care avertizează că înțelegerea acestor mecanisme este esențială pentru prevenirea unor dezastre similare în viitor.