Cercetătorii au făcut o descoperire neașteptată: cum iau decizii două specii de pești din Lacul Tanganyika. Foto: Maëlan Tomasek Comportamentul animalelor poate fi mult mai complex decât pare la prima vedere. Un nou studiu realizat pe două specii de ciclide din Lacul Tanganyika arată că pești foarte apropiați din punct de vedere evolutiv pot avea strategii radical diferite atunci când trebuie să aleagă între mai multe variante. Cercetătorii au observat că cele două specii reacționează aproape identic atunci când alegerea este simplă. Atunci când situația devine însă mai complicată și presupune analizarea simultană a mai multor caracteristici, comportamentul lor se schimbă. Una dintre specii ia decizia aproape instantaneu, în timp ce cealaltă pare să acorde mai mult timp evaluării opțiunilor. Rezultatele oferă indicii importante despre felul în care atenția și procesarea informațiilor pot influența comportamentul animalelor. Două specii apropiate, comportamente surprinzător de diferite Studiul a analizat două specii de ciclide „Featherfin”, cunoscute pentru înotătoarele lor spectaculoase. Este vorba despre Cyathopharynx foae, denumit și „blue featherfin”, și Cyathopharynx furcifer, cunoscut drept „golden featherfin”. Cele două specii sunt suficient de apropiate pentru a permite cercetătorilor să compare direct modul în care reacționează la aceleași situații. Ultimul lor strămoș comun a trăit în urmă cu aproximativ două milioane de ani, conform earth.com. Peștii studiați au fost masculi adulți, iar experimentele au fost realizate direct în mediul lor natural. Cercetătorii nu au fost nevoiți să captureze sau să dreseze exemplarele, ceea ce le-a permis să urmărească reacții cât mai apropiate de comportamentul obișnuit al animalelor. „A fost sincer o surpriză”, a explicat Maëlan Tomasek, cercetătorul care a coordonat experimentele în cadrul doctoratului său, realizat în colaborare cu Institutul Max Planck pentru Comportamentul Animalelor și Universitatea Clermont Auvergne. Craterele din nisip au devenit baza experimentului Masculii acestor ciclide își amenajează pe fundul lacului adevărate zone de curtare. Ei sapă cratere în nisip, pe care le folosesc pentru a atrage femelele. Orice obiect străin care ajunge în interiorul acestui spațiu este, de regulă, îndepărtat rapid. Tocmai acest comportament natural le-a oferit cercetătorilor ocazia de a testa modul în care peștii fac alegeri. Echipa a efectuat scufundări la aproximativ 3-6 metri adâncime și a introdus în zonele de curtare cochilii artificiale realizate cu ajutorul imprimării 3D. Acestea imitau forma unor cochilii de melc. Obiectele aveau cinci culori și patru dimensiuni, cu lungimi cuprinse între aproximativ 1,5 și 3 centimetri. Cercetătorii au filmat reacțiile masculilor și au urmărit care dintre cochilii era îndepărtată prima. Citește și: Descoperire uimitoare despre orci: lovesc peștii uriași cu o asemenea forță încât îi fac să explodeze. Imagini VIDEO în premieră Din aproximativ 25 de exemplare analizate pentru fiecare specie, 18 „golden featherfin” și 16 „blue featherfin” au avut reacții suficient de rapide și constante pentru a putea fi incluse în experimente. Atunci când alegerea era simplă, peștii aveau preferințe asemănătoare Prima etapă a cercetării a urmărit să stabilească dacă cele două specii aveau preferințe de bază diferite. Cercetătorii au prezentat simultan câte două cochilii care se deosebeau printr-o singură caracteristică. În total, au fost realizate peste 2.500 de încercări. Rezultatul a fost clar: cele două specii au avut comportamente foarte asemănătoare. Ambele au preferat cochiliile mai mari atunci când dimensiunea era singurul element care diferea. În ceea ce privește culoarea, exemplarele au manifestat o preferință pentru cochiliile verzi și roșii, în timp ce obiectele maro au fost lăsate, în general, la urmă. Acest prim rezultat a fost important deoarece a arătat că cele două specii porneau de la preferințe comparabile. Peștii au identificat rapid obiectul care ieșea în evidență Într-o altă etapă, cercetătorii au vrut să afle dacă peștii pot identifica rapid un obiect care se diferențiază vizual de celelalte. În fiecare test au fost introduse patru cochilii: trei aveau aceeași culoare, iar una avea o culoare diferită. Nuanțele utilizate nu făceau parte din categoria culorilor preferate în mod evident de cele două specii. Dacă alegerea ar fi fost complet întâmplătoare, fiecare cochilie ar fi avut aproximativ 25% șanse să fie selectată prima. Pe parcursul celor 720 de încercări, ambele specii au identificat obiectul diferit mult mai des decât ar fi permis hazardul. Fenomenul este interesant și din perspectiva comportamentului prădătorilor. Într-un banc de pești, un exemplar care se diferențiază vizual de restul grupului poate deveni mai ușor de observat și, implicit, mai vulnerabil. Conflictul dintre dimensiune și culoare a schimbat totul Cea mai interesantă parte a experimentului a apărut atunci când cercetătorii au pus cele două preferințe în conflict. De această dată, o cochilie avea dimensiunea preferată, dar o culoare mai puțin atractivă. Cealaltă avea o culoare preferată, însă era mai mică. Astfel, peștele trebuia să decidă ce caracteristică este mai importantă. Au fost realizate 1.110 teste, la care au participat 17 exemplare de „golden featherfin” și 12 exemplare de „blue featherfin”. Diferențele dintre cele două specii au devenit evidente. Citește și: Câini, pisici sau pești? Ce spun cercetările despre animalele de companie și sănătatea mintală a copiilor „Blue featherfin” a ales rapid, fără să pară preocupat de dimensiune Peștii cu înotătoare albastre au luat decizia foarte repede în situațiile complicate. Într-unul dintre testele analizate, șase dintre cei opt pești observați au ales mai întâi cochilia mică, dar portocalie, chiar dacă alternativa era mai mare. Acest comportament sugera că pentru ei culoarea putea avea o importanță mai mare decât dimensiunea. Cercetătorii au modificat ulterior situația, introducând o cochilie maro, dar și mai mare. Chiar și atunci, trei dintre cei opt pești au continuat să aleagă varianta portocalie. Cu alte cuvinte, exemplarele nu au părut să își reevalueze în profunzime toate caracteristicile disponibile înainte de a lua decizia. „Golden featherfin” a avut nevoie de mai mult timp Comportamentul celeilalte specii a fost cu totul diferit. Dintre cei 16 pești „golden featherfin” testați în situația conflictuală, unul a ales cochilia maro și mai mare, în timp ce doi au preferat varianta portocalie, mai mică. Ceilalți 13 nu au prezentat o preferință clară. Un alt detaliu a atras atenția cercetătorilor: timpul necesar pentru luarea deciziei. În cazul testelor simple, „golden featherfin” reacționa relativ rapid. Când cercetătorii au introdus însă un conflict între caracteristici, peștii au încetinit. Această întârziere poate indica faptul că exemplarele analizau mai multe informații înainte să aleagă. Experimentul cu „momeala” a oferit un indiciu important Pentru a afla dacă această diferență putea fi asociată cu un proces mai complex de luare a deciziilor, cercetătorii au folosit o strategie inspirată din studiile despre comportamentul uman. În cercetarea deciziilor, introducerea unei a treia variante, evident mai slabă decât celelalte, poate schimba preferința unei persoane între primele două opțiuni. Fenomenul este cunoscut drept „efect de momeală” și este folosit inclusiv în marketing. Cercetătorii au încercat să vadă dacă aceeași strategie poate influența alegerile peștilor. Noua variantă includea trei cochilii. Cea de-a treia era inferioară uneia dintre primele două în privința unei caracteristici și mai slabă decât cealaltă în privința ambelor caracteristici. Dacă peștii ar fi ales pur și simplu la întâmplare, fiecare dintre cele trei obiecte ar fi trebuit selectat aproximativ o treime din timp. Rezultatele nu au susținut însă existența unui astfel de efect la scară largă. „Golden featherfin” nu și-a schimbat ușor preferințele În experimentul bazat pe culoare, niciunul dintre cei 12 pești testați nu și-a modificat ordinea preferințelor după introducerea celei de-a treia opțiuni. În testele în care diferența principală era reprezentată de dimensiune, trei dintre cei 14 pești analizați și-au schimbat alegerea. Ceilalți au continuat să manifeste o distribuție relativ echilibrată a preferințelor. Pentru cercetători, acest lucru sugerează că strategia de decizie a acestei specii este mai complexă decât simpla alegere a primei variante care atrage atenția. Nu este vorba neapărat despre „pești mai inteligenți” Rezultatele pot fi ușor interpretate ca o competiție între o specie „mai inteligentă” și una „mai puțin inteligentă”, însă cercetătorii avertizează că o asemenea concluzie ar fi prea simplistă. Alex Jordan, lider de grup la Institutul Max Planck și coautor principal al studiului, a subliniat că, atunci când o soluție simplă este eficientă, nu există neapărat un motiv pentru ca un animal să adopte o strategie mai complicată. Valérie Dufour, coautoare principală, a atras, de asemenea, atenția asupra faptului că cercetările de acest tip tind uneori să clasifice speciile în funcție de „inteligență”. În realitate, două strategii diferite pot fi la fel de eficiente, în funcție de mediul în care trăiește animalul. Mediul de viață ar putea explica diferențele Cercetătorii au analizat și modul de viață al celor două specii. Cyathopharynx foae, specia cu înotătoare albastre, se hrănește cu alge și își construiește cuiburile pe suprafețe nisipoase plate sau pe zone de rocă expusă. În schimb, Cyathopharynx furcifer, specia cu înotătoare aurii, se hrănește cu plancton și își amenajează cuiburile în mici suprafețe de nisip aflate între zone stâncoase. Această diferență de habitat ar putea fi esențială. Un pește care își construiește cuibul într-un spațiu mai fragmentat ar putea fi nevoit să urmărească mai multe elemente simultan. În acest context, o strategie mai lentă, bazată pe analizarea mai multor informații, ar putea avea anumite avantaje. Atenția ar putea fi cheia comportamentului Cercetătorii au exclus câteva explicații evidente pentru diferențele observate. Vederea nu pare să fie factorul decisiv, deoarece cele două specii percep culorile în mod similar. Nici intensitatea cu care își doresc să îndepărteze obiectele din zona de curtare nu a oferit o explicație, cele două grupuri prezentând reacții comparabile. Astfel, atenția a devenit una dintre principalele ipoteze. O posibilitate este ca „blue featherfin” să aibă o capacitate mai redusă de a procesa simultan mai multe informații și să se concentreze rapid asupra unui singur element. O altă explicație, considerată mai plauzibilă de autori, este că ambele specii au capacități de atenție similare, însă acordă prioritate unor informații diferite. Un argument important este timpul de reacție. Dacă peștele ar fi fost pur și simplu copleșit de prea multe informații, era de așteptat să încetinească. „Blue featherfin” a făcut însă exact opusul: în situațiile dificile a luat decizii și mai repede. Studiul ridică noi întrebări despre evoluția comportamentului Cercetarea nu oferă încă un răspuns definitiv cu privire la originea acestor strategii. Experimentele au fost realizate pe masculi din cele două specii, într-un golf, pe parcursul a aproximativ cinci săptămâni, în 2024. Cercetătorii nu au stabilit deocamdată dacă una dintre strategii oferă un avantaj concret în mediul natural și nici nu au comparat costurile energetice ale fiecărui tip de comportament. Următoarele cercetări ar putea urmări dacă aceste diferențe apar și atunci când peștii trebuie să sorteze sau să compare obiecte, nu doar când trebuie să le îndepărteze din cuib. O altă întrebare importantă este dacă strategia de luare a deciziilor este înnăscută sau dobândită. Dacă peștii învață aceste reguli în timpul vieții, atunci mediul în care trăiesc ar putea contribui la formarea unor stiluri diferite de comportament. Dacă strategiile sunt moștenite, rezultatele ar indica faptul că aproximativ două milioane de ani de evoluție au fost suficienți pentru a modifica modul în care aceste specii procesează informațiile, chiar dacă preferințele lor de bază au rămas asemănătoare. Două strategii diferite, fără un câștigător clar Studiul arată că luarea deciziilor în lumea animală nu poate fi redusă întotdeauna la o simplă ierarhie a inteligenței. Cele două specii de ciclide au pornit de la preferințe similare, dar au dezvoltat modalități diferite de a gestiona situațiile complexe. Una reacționează rapid și pare să se bazeze pe o regulă simplă, în timp ce cealaltă încetinește și pare să țină cont de mai multe informații. Cercetătorii consideră că ambele strategii ar putea fi adaptări la mediul de viață al fiecărei specii. Tocmai această diferență face studiul important: evoluția nu produce întotdeauna o singură soluție pentru aceeași problemă. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences.