Râul Tisa a pierdut 453 de kilometri în ultimii ani. Sursa foto: Profimedia Râul Tisa, unul dintre cele mai importante cursuri de apă din Europa Centrală și de Est, a fost scurtat cu 453 de kilometri în urma lucrărilor ample de regularizare desfășurate în secolul al XIX-lea. Dacă înainte de intervențiile hidrotehnice avea o lungime de 1.211 kilometri, cursul său măsoară astăzi aproximativ 758 de kilometri, potrivit unui studiu citat de Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta. Proiectul de modificare a râului a fost inițiat în perioada Imperiului Habsburgic, când autoritățile din Ungaria au încercat să limiteze inundațiile care afectau frecvent Marea Câmpie Ungară. În același timp, transformarea zonelor mlăștinoase în terenuri agricole urma să permită extinderea suprafețelor cultivate. Cum a fost modificat cursul râului Tisa Pentru a reduce riscul revărsărilor și a recupera terenurile inundabile, inginerii au intervenit asupra numeroaselor meandre ale râului. Acestea au fost tăiate, iar în locul lor au fost amenajate canale mai scurte, care au modificat semnificativ traseul natural al apei. În paralel, au fost construite diguri de protecție, unele ajungând la înălțimi de patru metri. Bilanțul lucrărilor a fost unul impresionant: 136 de kilometri de devieri ale cursului de apă și aproximativ 2.940 de kilometri de diguri. Cea mai mare parte a intervențiilor fusese realizată înainte de Primul Război Mondial, însă lucrările au continuat până în 1930. Citește și: Cum poate inteligența artificială să reconstituie peisajele de acum sute sau mii de ani. Cercetătorii folosesc hărți vechi și date științifice pentru imagini realiste Zonele umede și pădurile au dispărut în mare parte Meandrele ample ale râului Tisa, în zona localității Nagykörű, așa cum apar pe prima hartă militară (harta a fost rotită în perspectivă, iar inscripțiile care ar fi putut distrage atenția au fost eliminate). Sursa foto: AI Modificarea cursului Tisei a schimbat radical și peisajul natural al regiunii. Înainte de regularizare, inundațiile acopereau periodic aproximativ două treimi din suprafața Marii Câmpii Ungare, iar terenurile erau dominate de pajiști, zone umede și păduri. Potrivit cercetătorilor de la Facultatea de Științe Naturale a Universității Eötvös Loránd, pajiștile și zonele umede ocupau împreună 44% din suprafață, în timp ce pădurile reprezentau 37%. Transformările au continuat și în deceniile următoare. Până în 1960, suprafața ocupată de pajiști și zone umede ajunsese la numai 3-6%, iar pădurile mai reprezentau aproximativ 1% din teritoriu. AI, folosită pentru reconstituirea peisajului de altădată Pentru a arăta cum arăta regiunea înainte de intervențiile masive asupra râului, cercetătorii maghiari au apelat la hărți istorice și instrumente de inteligență artificială. Printre documentele analizate se numără și hărțile realizate în timpul primei cartografieri militare a Imperiului Habsburgic, desfășurată între 1783 și 1786. Datele istorice au fost corelate cu imagini aeriene actuale, realizate în perioada 2020-2024. În procesul de reconstrucție au fost utilizate și tehnologii precum ChatGPT și Adobe Firefly, pentru a combina informațiile cartografice cu reprezentări vizuale ale terenului. Rezultatul este o serie de imagini fotorealiste care încearcă să redea aspectul natural al regiunii înainte de lucrările de regularizare. Cercetătorii atrag însă atenția că imaginile nu trebuie confundate cu fotografii autentice din trecut. „Aceste imagini nu sunt fotografii exacte ale trecutului, ci reconstrucții științifice bazate pe date istorice și pe observații moderne”, subliniază cercetătorii. Dincolo de valoarea lor documentară, astfel de reconstrucții ar putea contribui la înțelegerea modului în care mediul se transformă și la evaluarea unor posibile efecte ale schimbărilor climatice, precum încălzirea globală sau secarea corpurilor de apă. Citește și: Oamenii de știință descoperă râuri uriașe pierdute care traversau Antarctica acum până la 80 de milioane de ani Proiectul urmărește evoluția mediului din bazinul carpatic Reconstituirea peisajului aceleiași zone, așa cum arăta la sfârșitul secolului al XVIII-lea, cu ajutorul inteligenței artificiale. Sursa foto: AI Cercetarea face parte din proiectul „Din trecut spre viitor – Istoria ecologică a bazinului carpatic pe înțelesul tuturor”, inițiat de oamenii de știință din Ungaria. Acesta urmărește să explice evoluția mediului din regiune pe o perioadă de aproximativ 30.000 de ani, folosind informații istorice și instrumente moderne de analiză și vizualizare. Tisa, un râu care traversează cinci țări, inclusiv România Tisa izvorăște în Munții Carpați, pe teritoriul Ucrainei, prin unirea Tisei Albe cu Tisa Neagră. Râul traversează sau atinge teritoriile a cinci state – Ucraina, România, Slovacia, Ungaria și Serbia – înainte de a se vărsa în Dunăre, în apropiere de localitatea Stari Slankamen, în Serbia. În România, Tisa formează o parte din granița cu Ucraina, pe o distanță de aproximativ 64 de kilometri, în zona județului Maramureș, între Valea Vișeului și Teceul Mic. Cursul său are astfel o importanță nu doar geografică, ci și ecologică pentru regiunea de nord a țării.