Vaccinare masiva variola ovina si caprina. Foto: Magnific.com România se confruntă cu noi focare de variolă ovină și caprină, o boală virală gravă care poate provoca pierderi importante în fermele de oi și capre. În mai multe județe au fost instituite restricții, iar autoritățile sanitar-veterinare au început campanii de vaccinare pentru a limita răspândirea virusului. În Galați, aproximativ 10.000 de animale au fost deja imunizate, în timp ce în Buzău apariția unor noi focare a accelerat intervenția medicilor veterinari. Ce este această boală, cum se transmite și cât de periculoasă este pentru animale și oameni? Variola ovină și caprină: vaccinarea a început în zonele afectate din România La începutul lunii noiembrie 2026, variola ovină și caprină reprezintă o preocupare importantă pentru crescătorii de animale și autoritățile veterinare din România. Potrivit informațiilor publicate de Radio România Iași pe 5 noiembrie, în județul Galați au fost vaccinate deja aproximativ 10.000 de oi și capre, la o săptămână de la începerea campaniei. Acțiunea se desfășoară în opt localități aflate în zone de protecție stabilite după apariția focarelor: Tudor Vladimirescu; Nămoloasa; Liești; Ivești; Umbrărești; Movileni; Drăgănești; Cosmești. Conform declarațiilor atribuite Mihaelei Hâncu, directorul DSVSA Galați, județul a primit 25.000 de doze de vaccin, alocate gratuit cu sprijinul Uniunii Europene. Pentru imunizarea altor animale sunt prevăzute achiziții suplimentare din fonduri publice. Campania este desfășurată de medicii veterinari, în zonele stabilite de autorități. Nu este vorba despre o vaccinare pe care proprietarii ar trebui să o realizeze singuri. Situație îngrijorătoare în Buzău: aproximativ 4.000 de animale sacrificate Un alt județ puternic afectat este Buzău. Potrivit unui articol publicat de Agrointeligența la final de octombrie, două noi focare au fost confirmate în zona localității Balta Albă, afectând 80 de animale. La momentul publicării informațiilor, în județ fuseseră raportate cinci focare de la începutul anului, dintre care trei stinse și două active. Bilanțul prezentat de publicație indica aproximativ 4.000 de animale sacrificate în contextul măsurilor de combatere a bolii. În jurul focarelor se aflau alte aproximativ 10.000 de oi și capre expuse riscului. Autoritățile au decis să înceapă vaccinarea în localitățile considerate cele mai vulnerabile, printre care Balta Albă, Ghergheasa, Ziduri, Boldu și Cochirleanca. DSVSA Buzău primise 25.000 de doze, însă această cantitate acoperea doar o parte din efectivele județului, estimate la peste 270.000 de animale. Datele arată amploarea provocării: vaccinarea trebuie organizată rapid, dar în paralel sunt necesare supravegherea fermelor, restricțiile de circulație și identificarea eventualelor cazuri noi. Ce este variola ovină și caprină și de ce este atât de periculoasă? Variola ovină și caprină este o boală infecțioasă provocată de virusuri Capripoxvirus, care afectează oile și caprele. Este o boală diferită de variola umană și nu trebuie confundată nici cu varicela. Infecția poate evolua sever, în special la animalele tinere, slăbite sau care nu au mai fost expuse virusului. În formele grave, boala poate provoca leziuni extinse, afectarea organelor interne, dificultăți respiratorii și moartea animalelor. Pentru ferme, consecințele depășesc îmbolnăvirea propriu-zisă. Un focar poate însemna blocarea transporturilor, imposibilitatea comercializării animalelor și, în anumite situații, sacrificarea întregului efectiv afectat. Care sunt simptomele variolei ovine și caprine? Primele semne pot fi confundate cu manifestările altor boli infecțioase. De aceea, diagnosticul nu trebuie stabilit doar după aspectul animalului. Printre simptomele care pot apărea se numără: Febră ridicată, uneori însoțită de stare generală alterată; Lipsa poftei de mâncare și scăderea activității; Secreții nazale și oculare; Noduli și leziuni pe piele, mai ales în zonele cu mai puțină lână sau păr; Umflarea ganglionilor limfatici; Respirație dificilă, în cazurile cu afectare pulmonară; Scăderea producției de lapte și pierderea în greutate. Leziunile cutanate pot evolua de la mici umflături la zone inflamate și cruste. Nu toate animalele prezintă aceeași combinație de simptome. Unele cazuri pot avea o evoluție mai ușoară, în timp ce altele devin rapid severe. Orice suspiciune trebuie anunțată imediat medicului veterinar, fără deplasarea animalului în afara exploatației. Cum se transmite virusul de la un animal la altul? Virusul se poate răspândi prin contactul apropiat dintre animalele infectate și cele sănătoase, inclusiv prin secreții respiratorii și materiale contaminate. Riscul crește atunci când animalele sunt transportate, amestecate în târguri sau introduse în efective fără măsuri adecvate de biosecuritate. Transmiterea poate fi favorizată și de obiecte ori echipamente contaminate. În practică, există câteva situații cu risc: Introducerea în turmă a unor animale cu origine sau stare sanitară necunoscută; Folosirea în comun a echipamentelor fără curățare și dezinfecție; Accesul necontrolat al persoanelor și vehiculelor în ferme; Deplasarea animalelor din zone aflate sub restricții. Tocmai de aceea, măsurile autorităților nu se limitează la vaccinare. Controlul circulației animalelor este esențial pentru oprirea transmiterii. De ce sunt sacrificate animale chiar dacă există vaccin? Este una dintre cele mai dificile întrebări pentru crescători. Vaccinarea urmărește să protejeze animalele sănătoase și să reducă riscul de apariție a unor noi focare. Ea nu vindecă animalele deja infectate. În cazul confirmării bolii, legislația sanitar-veterinară europeană prevede măsuri stricte de eradicare, care pot include uciderea animalelor din exploatațiile afectate, în condițiile stabilite de autorități. Scopul este limitarea răspândirii virusului către alte ferme. Vaccinarea de urgență și măsurile de eliminare a focarelor pot fi aplicate în paralel, în funcție de situația epidemiologică și de deciziile autorităților competente. Ce se întâmplă în Europa? Variola ovină și caprină este o boală supravegheată strict în Uniunea Europeană, deoarece poate produce pierderi economice majore și se poate răspândi prin circulația animalelor. În ultimii ani, mai multe regiuni europene, în special din sud-estul continentului, s-au confruntat cu focare și cu măsuri de restricționare a transporturilor. Pentru țările în care creșterea oilor și caprelor are o importanță economică deosebită, apariția virusului reprezintă atât o problemă de sănătate animală, cât și una comercială. În România, impactul poate fi resimțit de la fermele mari până la gospodăriile care cresc doar câteva animale. Situația epidemiologică europeană se poate modifica rapid, astfel că numărul focarelor active și zonele afectate trebuie urmărite în raportările oficiale ale autorităților veterinare și ale Comisiei Europene. Se poate transmite variola ovină și caprină la oameni? Este periculos laptele sau carnea? Vestea importantă pentru populație este că variola ovină și caprină nu este considerată o zoonoză. Cu alte cuvinte, virusurile responsabile de această boală nu sunt cunoscute ca agenți care provoacă infecția la oameni. Totuși, acest lucru nu înseamnă că produsele provenite de la animale bolnave pot fi comercializate sau consumate fără restricții. Animalele din exploatațiile afectate sunt supuse măsurilor sanitar-veterinare, iar produsele de origine animală trebuie să respecte regulile de control și siguranță alimentară. Pentru consumatori, recomandarea rămâne aceeași: achiziționarea cărnii și a produselor lactate din surse autorizate, supuse verificărilor sanitar-veterinare. Boala trebuie tratată cu seriozitate pentru efectele asupra animalelor și fermelor, nu prezentată în mod eronat ca o epidemie care amenință direct sănătatea oamenilor. Ce trebuie să facă proprietarii de oi și capre? În contextul apariției unor focare, reacția rapidă a crescătorilor poate face diferența. Autoritățile veterinare recomandă respectarea măsurilor de biosecuritate și raportarea imediată a suspiciunilor. Cele mai importante măsuri sunt: Anunțarea medicului veterinar dacă apar febră, leziuni cutanate sau alte semne suspecte; Evitarea transportului și vânzării animalelor atunci când există suspiciunea unei boli contagioase; Respectarea restricțiilor impuse în zonele de protecție și supraveghere; Limitarea accesului persoanelor străine în adăposturile animalelor; Curățarea și dezinfectarea echipamentelor, conform recomandărilor veterinare; Colaborarea cu echipele de vaccinare, acolo unde autoritățile au aprobat imunizarea. Crescătorii nu trebuie să administreze vaccinuri din proprie inițiativă și nici să transporte animale suspecte către alte exploatații. Pentru informații despre restricțiile locale și programul de vaccinare, sursa principală rămâne direcția sanitar-veterinară din județ. O boală care pune la încercare fermele din România Apariția unor focare de variolă ovină și caprină nu reprezintă doar o problemă veterinară. Pentru crescători, pierderea animalelor poate însemna dispariția unei surse importante de venit, iar restricțiile pot afecta întreaga activitate a fermei. Campaniile de vaccinare începute în județele afectate reprezintă o măsură de protecție, dar succesul lor depinde și de identificarea rapidă a focarelor, respectarea restricțiilor și colaborarea dintre proprietari și medicii veterinari.