Mușcăturile de șarpe provoacă mult mai multe victime decât se credea. Foto: pexels.com Mușcăturile de șarpe veninos reprezintă o criză de sănătate publică mult mai gravă decât indică statisticile oficiale, potrivit unei noi cercetări care analizează date din 79 de țări. La nivel mondial, între 2,1 și 7 milioane de oameni ar putea suferi anual de pe urma veninului injectat de șerpi, iar numărul deceselor ar putea ajunge la 513.000 pe an. Cele mai afectate sunt comunitățile rurale din Africa subsahariană, unde accesul la servicii medicale și la tratamente eficiente rămâne limitat. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a propus să reducă la jumătate, până în 2030, numărul deceselor și al dizabilităților provocate de mușcăturile de șarpe. Însă atingerea acestui obiectiv este dificilă atât timp cât amploarea reală a problemei nu este cunoscută cu precizie. Milioane de cazuri nu apar în statisticile oficiale Nu toate mușcăturile de șarpe duc la injectarea veninului. Atunci când veninul pătrunde însă în organism, poate provoca o afecțiune gravă, numită envenomare, care poate pune viața victimei în pericol. Problema afectează în special populațiile sărace din zonele tropicale și subtropicale, unde numeroase persoane locuiesc departe de spitale și au acces dificil la îngrijiri medicale. În unele regiuni rurale din Africa subsahariană și Asia de Sud, victimele trebuie să parcurgă ore întregi până la cea mai apropiată unitate medicală. Altele nu au mijloace de transport sau apelează mai întâi la vindecători tradiționali. În aceste condiții, multe cazuri nu ajung niciodată în evidențele sistemelor naționale de sănătate. Cercetătorii atrag atenția că mai mult de jumătate dintre țările în care șerpii veninoși reprezintă un pericol nu țin o evidență completă a persoanelor mușcate sau a celor care dezvoltă complicații din cauza veninului. Pentru a estima amploarea reală a fenomenului, autorii studiului au analizat cercetări publicate până la 31 martie 2025, provenite din 79 de țări. Rezultatele actualizează estimările unui studiu global important realizat în 2008. Citește și: Femeie mușcată de unul dintre cei mai veninoși șerpi din lume, după ce reptila s-a prins în lanțul bicicletei Câte persoane sunt afectate anual de veninul șerpilor La nivel mondial, între 2,1 și 7 milioane de oameni ar putea suferi anual de pe urma veninului injectat de șerpi. Foto: pexels.com În lipsa unor statistici complete, echipa a folosit un model geostatistic care combină datele medicale disponibile cu informații despre climă, diversitatea speciilor de șerpi și condițiile socioeconomice. Pe baza acestor indicatori, modelul estimează probabilitatea producerii mușcăturilor și a cazurilor de envenomare în diferite regiuni, inclusiv în zone în care nu există date oficiale. Cercetătorii au comparat informațiile din spitale și statisticile regionale cu rezultatele anchetelor realizate direct în comunități, pentru a identifica o parte dintre cazurile care nu sunt raportate. Estimările indică faptul că cel puțin 2,1 milioane de oameni suferă anual de pe urma veninului de șarpe, însă numărul real ar putea ajunge la 7 milioane. În ceea ce privește decesele, modelul sugerează un interval cuprins între 274.000 și 513.000 pe an. Aceste cifre evidențiază diferența dintre cazurile înregistrate oficial și amploarea probabilă a problemei. Autorii subliniază că rezultatele sunt estimări bazate pe modelare statistică, nu un bilanț exact al tuturor victimelor. Africa subsahariană, cea mai afectată regiune Potrivit cercetării, Africa subsahariană ar concentra aproximativ 45% din cazurile globale de envenomare și din decesele asociate. Povara bolii ar fi fost subestimată timp de decenii, iar riscul de a suferi complicații grave sau de a muri în urma unei mușcături de șarpe este de aproape trei ori mai mare aici decât în Asia de Sud. Nigeria, Republica Democrată Congo și Etiopia se numără printre țările care se confruntă cu un număr ridicat de cazuri. Printre factorii care contribuie la această situație se află populațiile rurale numeroase și expunerea frecventă la șerpi în timpul activităților agricole. Regiunea găzduiește numeroase specii veninoase periculoase pentru oameni, inclusiv vipere din genul Echis, vipere pufăitoare africane (Bitis arietans), cobre africane (Naja) și mamba (Dendroaspis). Riscul este amplificat de condițiile în care trăiesc și muncesc multe persoane. Lucrătorii agricoli își petrec ore întregi pe câmp, adesea fără încălțăminte de protecție, iar deplasările pe poteci neiluminate după lăsarea întunericului pot crește probabilitatea întâlnirii cu un șarpe. Dacă are loc o mușcătură, distanța mare până la un centru medical, resursele limitate ale sistemelor de sănătate și costul ridicat sau lipsa serurilor antivenin pot transforma o urgență tratabilă într-un caz fatal. Situații similare sunt întâlnite și în anumite zone din Asia. Citește și: Șopârlele și șerpii din Australia sunt mai amenințați decât se credea. Cercetătorii trag un semnal de alarmă! Supraviețuitorii pot rămâne cu dizabilități Atunci când veninul pătrunde însă în organism, poate provoca o afecțiune gravă, numită envenomare, care poate pune viața victimei în pericol. Foto: pexels.com Consecințele mușcăturilor de șarpe nu se limitează la decese. Potrivit estimărilor cercetătorilor, peste 800.000 de supraviețuitori ar putea rămâne anual cu dizabilități fizice de lungă durată, inclusiv amputații și alte leziuni permanente. Pentru victime, urmările pot însemna pierderea capacității de a munci, cheltuieli medicale suplimentare și dificultăți în întreținerea familiei. Impactul este deosebit de grav în comunitățile agricole, unde veniturile depind adesea de munca fizică. Astfel, mușcăturile de șarpe pot accentua sărăcia gospodăriilor deja vulnerabile. O persoană care nu mai poate lucra din cauza unei dizabilități poate pierde principala sursă de venit, în timp ce familia trebuie să suporte costurile tratamentului și ale recuperării. Ce măsuri ar putea reduce numărul victimelor Pentru atingerea obiectivului stabilit de OMS, cercetătorii consideră că autoritățile trebuie să renunțe la estimările incomplete și să folosească date geografice privind riscurile pentru a direcționa mai eficient resursele medicale. Identificarea zonelor cu cele mai multe cazuri ar permite distribuirea serurilor antivenin acolo unde sunt necesare, pregătirea personalului medical din comunitățile rurale și îmbunătățirea transportului de urgență către spitale. De asemenea, datele mai precise ar putea ajuta la stabilirea priorităților în programele de prevenție și la identificarea comunităților care au nevoie de acces mai rapid la tratament, potrivit The Independent. Cercetătorii avertizează că datele mai bune nu vor rezolva singure criza provocată de mușcăturile de șarpe. Ele pot contribui însă la o distribuire mai eficientă a tratamentelor și a serviciilor medicale, astfel încât oamenii cei mai expuși să primească ajutor la timp. Pentru milioane de persoane care trăiesc în regiuni vulnerabile, diferența dintre o mușcătură de șarpe și o tragedie poate depinde de distanța până la un spital și de disponibilitatea unui ser antivenin.