Pârtiile de schi, traseele de mountain bike și cele de alpinism se numără printre zonele în care au loc accidente montane. (Foto: Brâna Mare a Caraimanului). Sursa foto: arhivă personală/ zooland.ro Orice drumeție pe munte se poate transforma într-una dificilă. Accidentele se pot produce și pe poteci accesibile, iar riscurile nu țin întotdeauna de experiența turistului sau de echipamentul pe care îl are la dispoziție. Uneori, o singură clipă de neatenție este suficientă pentru ca o ieșire în natură să se transforme într-o intervenție a salvamontiștilor. Dar există zone montane în care accidentele se produc mai des decât în altele? Sabin Cornoiu, președintele Salvamont România, a explicat într-un interviu acordat pentru zooland.ro de ce numărul accidentelor trebuie analizat în raport cu afluența turistică și de ce nici măcar echipamentul corespunzător nu poate elimina toate riscurile. De ce numărul accidentelor montane nu arată întotdeauna cât de periculoasă este o zonă Când suntem începători în ceea ce privește traseele montane, căutăm zonele accesibile, considerate ușoare, eventual ne uităm la statisticile privind accidentele. Dar popularitatea unei destinații montane poate influența și numărul accidentelor înregistrate acolo. O zonă vizitată de mii de persoane într-un sezon poate avea mai multe intervenții decât una frecventată de puțini turiști, fără ca acest lucru să însemne automat că prima este mai periculoasă, a explicat Sabin Cornoiu, președintele Salvamont România. „N-aș putea să spun că există zone în care se înregistrează mai des. Pentru că trebuie înțeles că atunci când faci o asemenea raportare, trebuie să te gândești și la numărul de turiști. Pentru că degeaba într-o zonă avem 10 turiști pe an și 5 accidente, și asta înseamnă că avem 50-100%, și în altă zonă avem 2.000 turiști pe an și 20 accidente. Atunci, normal că spui că cea cu 20 e o zonă în care s-au întâmplat mai multe accidente, dar de fapt s-a întâmplat 1% din totalul de turiști. Trebuie corelată și cu afluența turistică din zonă. Dar e clar că accidente se produc cel mai mult în zonele de practicare a sporturilor montane. Dacă vorbim de cele de iarnă, menționăm pârtiile de schi. Dacă este vară, vorbim despre traseele de coborâre de mountain bike, traseele de alpinism de escaladă, traseele de via ferata. Și, poate pe ultimul loc și cele mai multe, dar poate cele mai ușoare, cele pe traseele de drumeție”. „Nu poți fi pregătit niciodată pentru ceea ce se întâmplă” Adesea, în colectivitate, vinovați pentru accidentări sunt considerați turiștii. Ne uităm la știri și, de pe canapea, este ușor să spunem „nu a avut încălțămintea adecvată”, „a plecat nepregătit” sau „s-a aventurat în zone pe care nu le cunoștea”, dar Sabin Cornoiu subliniază că nu toate accidentele pot fi puse pe seama acestor lucruri. O singură secundă de neatenție poate fi fatală chiar și pentru cineva care cucerește muntele de zeci de ani. „Nu poți fi pregătit niciodată pentru orice se întâmplă. Un om care calcă strâmb pe piatră și își luxează piciorul trebuie transportat pe targă în aceleași condiții cu un om care cade de la înălțime și își rupe coloana. Din punctul nostru de vedere, aceleași efective, același număr de salvatori îl alocăm, de același echipament avem nevoie, dar ca și afecțiune nici nu se compară una cu alta. Există situații și situații și, repet, noi nu condamnăm oamenii. Pentru că poate fi vorba despre o clipă de neatenție, nu că ar fi nepregătit. De exemplu, îi blamăm pe cei care merg în papuci pe munte și toată lumea îi arată cu degetul. Dacă ne întrebați pe noi câte accidente s-au întâmplat cu oamenii care erau în papuci pe munte, vă spunem că sunt extrem, extrem, extrem de puține, în comparație cu cei care sunt echipați aproape corespunzător. Sau sunt oameni care cred că echipamentul pe care îl au este bun, dar nu înțeleg că o talpă de bocanc nu este perfectă. Dacă mergi cu ea pe un sol, cum e pământul, poate să țină în anumite condiții, dar la umiditate poate să alunece. Alta poate să alunece pe iarbă, fie că e uscată, fie că este umedă, pe stâncă la fel, pe un anumit tip de stâncă poate să alunece. Totul este variabil și totul depinde de modul în care noi reușim să estimăm care este natura și ce poate să se întâmple în locul respectiv în care vom face următorul pas. Noi nu găsim niciodată vină celor care merg pe munte, pentru că se poate întâmpla orice și oricui. Recent, a fost un caz tragic, în care o persoană a dorit să dea prioritate pe o potecă altei persoane și a căzut în prăpastie 200 de metri și a decedat. A fost o clipă de neatenție. generată de dorința de a face o faptă bună”. Citește și: Muntele nu ține cont de gradul traseului. Sabin Cornoiu, președintele Salvamont România, a spus cum alegem drumeția potrivită și cum ne pregătim pentru ea: „În fiecare zonă montană din această țară există trasee care sunt pentru începători și care sunt foarte ușoare” EXCLUSIV