Cum alegem corect un traseu montan și ce trebuie să avem în rucsac? Sabin Cornoiu, președintele Salvamont România, a oferit recomandări pentru turiști și începători. Sursa foto: Wavebreak / Profimedia Pentru cineva care își dorește să plece pe munte, un traseu marcat cu un grad redus de dificultate pare, din start, alegerea cea mai puțin riscantă. Numai că pe munte, chiar și un traseu ușor își poate schimba dificultatea în funcție de echipament, vreme și condițiile întâlnite pe teren. Sabin Cornoiu, președintele Salvamont România, a explicat pentru zooland.ro de ce alegerea unei drumeții trebuie făcută ținând cont nu doar de traseul în sine, ci și de turistul care îl parcurge și de condițiile întâlnite pe munte. De ce un traseu „ușor” nu înseamnă automat un traseu sigur. Sabin Cornoiu: „Sunt foarte multe elemente” Atunci când alegem o drumeție, primul instinct este să ne uităm la gradul de dificultate trecut pe hartă sau în descrierea traseului. Dar acesta nu este singurul element care ar trebui luat în calcul. Un traseu poate fi considerat accesibil într-o anumită zi și mult mai dificil în alte condiții, iar experiența poate schimba, la rândul său, felul în care este parcursă aceeași potecă. „În principiu, traseul poate fi sigur sau nesigur în funcție de pregătirea turistului, în funcție de echipamentul pe care îl are, de condițiile meteo. Deci sunt foarte, foarte multe elemente care pot să caracterizeze un traseu într-un anumit moment că este sigur sau mai puțin sigur. Închipuie-ți că mergi pe un traseu ‘ușor’, la nivelul pădurii, în zona submontană și dacă plouă foarte puțin, solul acela devine umed, devine alunecos. Și dacă tu nu ai o încălțăminte corespunzătoare și dacă nu cunoști să calci bine poteca, poți să aluneci. Și orice luxație sau orice afecțiune la picior poate să ducă la necesitatea unei mobilizări și a unui transport cu targă specială. Deci nu, nu putem să spunem care sunt traseele sigure. Putem să spunem că sunt câteva trasee nesigure în țară în care există, de exemplu, frecvente căderi de pietre care nu depind de noi. Poate din cauza schimbărilor de temperatură sau poate a animalelor care merg pe deasupra, se provoacă aceste căderi de pietre care, în anumite momente, pot fi periculoase pentru turiști. Important este ca turistul, când își alege un traseu, să încerce să caute informații despre el. Și cele mai bune informații le poate obține numai de la echipa de Salvamont din zona respectivă. Noi nu recomandăm să cereți aceste informații nici măcar ghizilor care prestează aceste servicii pe bani. Pentru că am întâlnit și ghizi care sunt foarte corecți și care spun realitatea din teren, dar și persoane care, din dorința de a-ți lua banii, îți oferă informații care nu sunt foarte corecte. Deci, întrebați la Salvamont, alegeți traseele cu grijă, veți primi informații adecvate și toate acestea pot să ducă la o excursie cât mai bine pregătită”, ne-a explicat Sabin Cornoiu, președintele Salvamont România. Citește și: 30 de locuri, gusturi și tradiții care transformă Turul României într-o vacanță prin România și Republica Moldova Traseul se alege după omul care îl parcurge, nu doar după hartă Un alt lucru care poate fi ușor de trecut cu vederea atunci când se organizează o excursie este nivelul diferit de pregătire al oamenilor din grup. Dacă o persoană are experiență pe munte, merge constant și este obișnuită cu traseele tehnice, asta nu înseamnă că toți pot ține pasul cu ea. Potrivit președintelui Salvamont România, reperul ar trebui să fie întotdeauna persoana cel mai puțin pregătită din grup. Abia după ce aceasta este luată în calcul poate fi stabilit un traseu pe care toți să îl poată parcurge în condiții bune: „În primul rând, ne vom ghida după gradul nostru de pregătire, sau mai exact, după gradul de pregătire al celui considerat cel mai slab pregătit din grupul nostru. Pentru că tot grupul va trebui să se adapteze la ce calități sportive și tehnice are persoana respectivă. Dacă vrem să abordăm trasee mult mai tari și mult mai tehnice, atunci încercăm să ne pregătim grupul cu grijă cu oameni care au reușit să se pregătească în acest domeniu și au o experiență dovedită”. Traseele „ușoare” pentru cineva fără experiență Dacă este pentru prima dată când mergi pe un traseu, muntele poate părea greu de abordat tocmai pentru că există foarte multe trasee și foarte multe grade de dificultate. Asta nu înseamnă, însă, că dacă ești începător trebuie să eviți drumețiile până când capeți experiență. „E clar că în fiecare zonă montană din această țară există trasee care sunt pentru începători și care sunt foarte ușoare. Sunt trasee de câteva ore, trasee dus-întors, trasee care ne permit o retragere rapidă, trasee care chiar dacă pe hartă sau în cărțile de specialitate vedem că sunt foarte lungi, noi le putem parcurge numai pe o anumită porțiune. De exemplu, în Părâng s-a făcut această șosea Transalpina. Și înainte erai nevoit să faci întreaga creasta a Părângului, să începi din județul Vâlcea, să termini în Hunedoara, ca să o parcurgi sau ca să vezi de zona lacurilor Gâlcescu sau zona vârfului Părângul Mare. Acum, având această șosea la îndemână, poți să mergi cu mașina până în apropierea traseului de creastă și, într-un timp foarte scurt, fără un efort foarte mare și fără o condiție fizică sau aptitudini tehnice, poți să ajungi într-o oră să vezi căldările glaciare de sus sau în câteva ore să ajungi în Părângul Mare. Peste tot există trasee care pot fi abordate și de începători. Și trebuie înțeles că absolut toată lumea, la început, a fost un începător în drumeția montană”, a spus Sabin Cornoiu. Ce ar trebui să avem în rucsac înainte să plecăm la drum Pe de altă parte, o drumeție pregătită corespunzător presupune și un echipament adaptat locului și anotimpului. Chiar și în cazul unei ture scurte, există câteva lucruri pe care ar trebui să le avem cu noi, pentru că durata planificată a unei excursii nu este întotdeauna și durata reală a acesteia. „Într-o drumeție montană, în primul rând, luăm un echipament care să fie adecvat anotimpului. Un echipament care să ne asigure protecție termică, și aici mă refer și protecție față de căldură și protecție față de frig. Un echipament care să reziste la vânt, să reziste la ploaie, o încălțăminte cu talpa aderentă. Și mai departe, echipament, îmbrăcăminte intermediară care ne va asigura anumite condiții în cazul în care transpirăm și ne vom umezi, ca să elimine umezeala. Și în rest, echipamentul specific care este impus de traseul respectiv. Poate avem nevoie de coardă de asigurare. În rucsac, să punem și o lanternă, chiar dacă e o tură scurtă, pentru că poate să ne prindă noaptea. Să avem ceva de făcut focul, să avem alimentele pentru perioada pe care știm că o stăm pe munte și poate chiar și o mică rezervă, să avem baterie de rezervă pentru lanternă și pentru telefon, să avem medicația necesară. Sunt foarte, foarte multe lucruri care pot fi în rucsac, dar trebuie să fim atenți că acesta nu trebuie să fie încărcat foarte mult pentru că ne poate încurca în drumeția noastră. Trebuie să fim cumpătați și, cu timpul, cei care merg pe munte vor avea experiența necesară ca să poată să discearnă sau să facă un echilibru între ceea ce este nevoie să pună în rucsac și ceea ce nu este nevoie”, a subliniat președintele Salvamont. Citește și: Cel mai frumos traseul de drumeție din lume este în Turcia. Ce găsești aici?