O groapă minieră de 300 de metri adâncime a devenit un lac uriaș. Transformarea spectaculoasă din Spania. Foto: TOI Timp de aproximativ șase decenii, în nord-vestul Spaniei, pământul a fost excavat continuu pentru a scoate la suprafață cărbune. În urma activității miniere a rămas o cavitate impresionantă, cu o adâncime de aproximativ 300 de metri și o suprafață comparabilă cu cea a aproximativ 1.600 de terenuri de fotbal american. Astăzi, locul nu mai seamănă deloc cu peisajul industrial de odinioară. Uriașa groapă formată în apropiere de As Pontes, în Galicia, a fost transformată într-un lac artificial întins pe sute de hectare. Pentru umplerea sa au fost necesari aproximativ 547 de miliarde de litri de apă, iar procesul a durat mai mulți ani. Transformarea este considerată unul dintre cele mai interesante exemple de recuperare a unui teren afectat de exploatarea cărbunelui. O exploatare minieră care a schimbat radical peisajul Istoria minei As Pontes începe în anii 1940, când o companie de stat a demarat exploatarea lignitului în regiunea Galicia. Zeci de ani mai târziu, în 1972, exploatarea minieră și centrala electrică asociată au ajuns în proprietatea Endesa. În deceniile care au urmat, activitatea minieră a modificat profund terenul. Aproximativ 260 de milioane de tone de lignit au fost extrase, iar excavarea succesivă a creat o cavitate cu o adâncime de circa 300 de metri. Dimensiunea gropii era atât de mare încât peisajul inițial a fost practic înlocuit de o vastă depresiune artificială. Exploatarea cărbunelui nu reprezenta însă doar o activitate minieră. În jurul acesteia s-a dezvoltat un important centru energetic, care a avut un rol major în economia locală, scrie economictimes.indiatimes.com. Centrala electrică a devenit un reper al industriei spaniole În 1976 a început să funcționeze centrala termoenergetică de la As Pontes. Cu o putere instalată de 1.469 de megawați, cele patru unități alimentate cu cărbune au transformat complexul într-unul dintre cele mai importante obiective energetice ale Spaniei. Citește și: Lacul sărat de la Movila Miresii, aproape secat după o nouă vară secetoasă. Fenomenul revine tot mai des Centrala avea și un element arhitectural impresionant. Coșul de fum atingea 356,5 metri, fiind unul dintre cele mai înalte din Europa. La capacitate maximă, complexul asigura aproximativ 700 de locuri de muncă. În plus, activitatea sa contribuia anual cu aproximativ 80 de milioane de euro la economia zonei, prin salarii și achiziții. Situația s-a schimbat însă pe fondul presiunilor tot mai mari pentru reducerea poluării și al legislației europene privind emisiile. În septembrie 2019, Endesa a anunțat planurile de închidere a centralei, proces care urma să se încheie în 2022. Închiderea minei a deschis drumul către reconstrucția zonei Odată cu declinul industriei cărbunelui, una dintre cele mai mari provocări a fost găsirea unei noi destinații pentru terenul devastat de exploatarea minieră. În loc ca uriașa cavitate să rămână o cicatrice permanentă în peisaj, autoritățile și specialiștii au început să lucreze la un proiect de reconversie. Una dintre cele mai spectaculoase idei a fost transformarea fostei gropi într-un lac artificial. Proiectul nu a însemnat însă doar aducerea apei într-o depresiune uriașă. Specialiștii au trebuit să analizeze în detaliu modul în care apa va umple cavitatea, ritmul în care va crește nivelul lacului și modificările chimice care urmau să aibă loc pe parcursul procesului. 547 de miliarde de litri de apă au umplut fosta mină Umplerea lacului a început în 2008, iar operațiunea s-a întins pe o perioadă de aproximativ patru ani. Potrivit studiului ingineresc „Environmental recovery of As Pontes mine pit lake”, publicat în 2023 în revista „Boletín Geológico y Minero”, cantitatea totală de apă necesară a fost impresionantă: aproximativ 547 de miliarde de litri. Specialiștii au urmărit permanent evoluția noului lac și modul în care apa interacționa cu fostul teren minier. Procesul de umplere s-a încheiat la 18 aprilie 2012. Din acel moment, ceea ce fusese cândva una dintre cele mai mari excavații miniere din regiune a început să capete aspectul unui peisaj natural. Cercetarea realizată de specialiști precum Francisco Rivas, Javier Samper și Luis Montenegro, de la Universitatea A Coruña, a urmărit inclusiv evoluția hidrologică și chimică a lacului și modul în care situl putea fi recuperat după încheierea exploatării. Fosta groapă de 300 de metri a devenit destinație turistică Astăzi, lacul se întinde pe aproximativ 865 de hectare și reprezintă una dintre cele mai vizibile transformări ale peisajului din As Pontes. În jurul apei au fost amenajate zone de recreere, iar vizitatorii pot practica activități precum caiacul și canotajul. Unul dintre punctele de atracție este și plaja cu nisip amenajată pe malul lacului, care a primit certificarea Blue Flag. Aceasta ține cont de criterii precum calitatea apei, gestionarea mediului, siguranța și facilitățile disponibile. Pentru comunitatea locală, schimbarea este cu atât mai importantă cu cât As Pontes a fost timp de decenii puternic dependent de industria cărbunelui. În locul unui teren minier abandonat, zona are acum un obiectiv care poate atrage turiști și poate susține dezvoltarea unor activități economice noi. As Pontes, un model pentru fostele mine de cărbune Transformarea din Galicia nu este un caz izolat. Exploatările miniere de mari dimensiuni au lăsat în numeroase regiuni ale lumii gropi uriașe care au necesitat soluții pentru reconstrucția mediului. Astfel de situri există inclusiv în Lusatia, Germania, dar și în diverse regiuni din Australia și Statele Unite, printre care Nevada, Montana și Virginia de Vest. Rezultatele nu au fost însă peste tot la fel. Unele foste exploatări au generat lacuri cu probleme de aciditate sau contaminare, ceea ce le face improprii pentru activități recreative și reprezintă în continuare o provocare pentru specialiști. Experiența de la As Pontes arată cât de importantă este planificarea pe termen lung atunci când un astfel de sit este închis. O „cicatrice” industrială transformată într-o nouă atracție Povestea lacului de la As Pontes este, în esență, una despre transformarea unui peisaj distrus de industrie. După aproximativ 60 de ani de exploatare și milioane de tone de lignit scoase din pământ, terenul a ajuns să arate complet diferit. Groapa care atingea aproximativ 300 de metri adâncime a fost umplută treptat cu apă și transformată într-un lac de sute de hectare. Proiectul demonstrează că închiderea unei mine nu trebuie să reprezinte neapărat sfârșitul unei comunități dependente de industrie. Cu investiții, monitorizare științifică și un plan de reconversie, un teren afectat sever de minerit poate primi o nouă funcție. În cazul As Pontes, ceea ce a fost cândva un simbol al exploatării cărbunelui a devenit un peisaj asociat cu apa, recreerea și turismul. Este o transformare spectaculoasă: dintr-un uriaș „abis” artificial, creat prin decenii de minerit, într-un lac care a schimbat din nou imaginea întregii zone.