Vulturii ar putea reveni în România, după ce au dispărut din fauna țării. Sursa foto: Vladimir Koshkarov / Panthermedia / Profimedia România a pierdut, de-a lungul timpului, mai multe specii de păsări care făceau cândva parte din fauna țării. Din nefericire, unele au dispărut complet de pe teritoriul nostru, în timp ce altele au ajuns atât de rare încât apariția lor devine un adevărat eveniment. Totuși, există și vești bune. Anumite specii au început să revină natural, pe măsură ce populațiile lor din țările vecine s-au refăcut, iar pentru altele au fost deja demarate proiecte de reintroducere. Daróczi J. Szilárd, specialist în monitorizarea și conservarea păsărilor în cadrul Societății Ornitologice Române (SOR), a povestit pentru zooland.ro de ce s-a ajuns în situația de a pierde anumite specii de păsări și cât de complicat este, de fapt, procesul prin care acestea pot fi readuse în sălbăticie. Păsările care au dispărut din România. Unele au revenit Lista speciilor care au dispărut de pe teritoriul României este una lungă și cuprinde atât păsări răpitoare, cât și specii care trăiau în zonele de câmpie sau în apropierea apelor. Conform lui Daróczi J. Szilárd, specialist în monitorizarea și conservarea păsărilor în cadrul Societății Ornitologice Române (SOR), acestea sunt rața cu cap alb, ibisul pleșuv, potârnichea de stâncă, zăganul, vulturul sur, vulturul negru, hoitarul, acvila de câmp, vânturelul mic, șoimul dunărean, dropia, spârcaciul, prundărașul de munte și chira de mare. Dar situația nu este la fel pentru toate. În timp ce unele au dispărut complet, pentru altele încă mai există speranță. „Dintre acestea, unele și-au revenit de la sine, în mare parte, datorită creșterii populațiilor din țările vecine (dropia, acvila de câmp, vânturelul mic, șoimul dunărean), pentru unele au început programe de reintroducere (vulturi), iar celelalte sunt în prezent vizitatori rari (spârcaci, prundărașul de munte, hoitar), sau chiar comuni (chira de mare) sau care nu au mai apărut pe teritoriul țării (potârnichea de stâncă)”, a spus specialistul. De ce au dispărut unele păsări din România Cauzele care au dus la dispariția acestor păsări sunt numeroase și diferă de la un caz la altul. În unele cazuri a fost vorba despre persecuție directă, în altele despre folosirea unor substanțe chimice sau despre pierderea habitatelor. Vulturii, de pildă, sunt printre speciile care au avut mult de suferit, uneori fiind chiar otrăviți intenționat. „Factorii care au dus la dispariția acestor specii sunt diferiți, unii fiind foarte complecși. De exemplu, numărul vulturilor s-a diminuat din cauza persecutării (vânătoare, recoltarea exemplarelor pentru muzee, otrăvire intenționată), iar în cazul șoimului dunărean, principala cauză a fost utilizarea la scară largă a DDT-ului în anii ’70. Altele au dispărut din cauza dispariției sau fragmentării habitatelor și populațiilor, astfel încât nu a mai existat conectivitate pentru fluxul de gene, populațiile ajungând la un număr atât de mic încât acesta nu a mai permis perpetuarea speciei.”, a declarat Daróczi J. Szilárd. Citește și: Top 5 cele mai rare și spectaculoase specii de păsări care trăiesc în România Vulturii, printre speciile pentru care se încearcă reintroducerea Vestea bună este că, în cazul vulturilor, au început deja demersurile pentru reintroducerea lor în România. Dar este de subliniat faptul că procesul este încă într-o etapă incipientă. „Cele pentru vulturi au început deja, dar eliberarea păsărilor în natură va mai dura. Programele europene de conservare, de agromediu și activitățile prevăzute, care au vizat crearea de habitate adecvate și locuri de cuibărit au ajutat unele specii să-și revină pe cale naturală la noi (șoim dunărean, dropie)”, am aflat de la Daróczi J. Szilárd. Reintroducerea nu este simplă și nu presupune doar aducerea unor păsări din altă țară și eliberarea lor pe un teritoriu din România ales la întâmplare. „La unele specii este mai simplu, unele populații ale țărilor învecinate ajung la un ‘un surplus’ de exemplare, care vizitează țara noastră cu regularitate. Sarcina noastră este, în astfel de cazuri, doar să încercăm să asigurăm acele condiții, care ajută stabilirea păsărilor la noi (de exemplu păstrarea pășunilor cu popândăi pentru răpitoare, depistarea eventualelor cazuri de otrăvire și eradicarea acestora, izolarea stâlpilor electrici pentru a diminua cazurile de electrocutare, amplasare de cuiburi artificiale, după caz). La speciile dispărute, care nu își pot reveni pe cale naturală, procedurile de reintroducere sunt extrem de complexe și prevăd multiple activități premergătoare: de la schimbarea legislației care facilitează reintroducerea speciilor care odinioară făceau parte din fauna autohtonă. Acestea mai prevăd și derogări pentru activități precum cele sanitare (în cazul vulturilor), posibilitatea ca leșurile să poată fi lăsate pe câmp, înființarea locurilor de hrănire, construirea de voliere de aclimatizare, contracte internaționale semnate cu donatorii de păsări din alte țări, campanii de conștientizare și de diseminare a informațiilor privind păsările care urmează a fi introduse etc. După eliberare, monitorizarea permanentă a lor, identificarea factorilor periclitanți și cooperarea cu diferite grupuri țintă sunt indispensabile”, a spus expertul. De ce este atât de greu să refaci o populație Chiar și atunci când toate condițiile sunt pregătite, nimeni nu poate garanta că păsările vor rămâne exact în locul în care au fost eliberate, mai ales că atât legislația, cât și atitudinea negativă a populației reprezintă două piedici importante. „Legislația actuală pune piedici acestor activități, având speranța că aceasta se va îmbunătăți în viitorul apropiat. Atitudinea negativă a populației, în general, față de păsările de pradă este foarte accentuată. În acest scop, campaniile de conștientizare pot aduce schimbări. În plus, stabilirea păsărilor în habitatele dorite de noi nu poate fi garantată. Pentru aceasta este necesar să sporim șansele ca introducerile să se facă în locuri unde specia a existat în timpuri istorice. Pentru creșterea rezultatelor este bine ca loturile de păsări să fie eliberate treptat și în permanență, mai mulți ani la rând, precum și monitorizarea fiecărui aspect după eliberare cu scopul de a acumula informații importante care pot fi benefice pentru reintroduceri ulterioare”, a subliniat Daróczi J. Szilárd. Ce păsări sunt pe cale de dispariție în România în prezent Pe de altă parte, în prezent, nicio specie de pasăre nu este considerată în pragul dispariției în România. Totuși, unele sunt din ce în ce mai puține, spune specialistul: „Multe specii, însă, manifestă un regres numeric accentuat din cauza activității omului (în primul rând diminuarea și deteriorarea calității locurilor de cuibărit și diminuarea surselor de hrană, dar și pierderile efectivelor în timpul migrației). Cele mai periclitate specii par să fie cele cuibăritoare în habitate deschise, în primul rând cele din zone agricole, mai cu seamă, dacă acestea sunt și migratoare de distanță lungă (pe drumul lor lung și în cartierele de iernare îi pasc nenumărate pericole)”. Cum putem proteja păsările rare Ca să poți salva o specie, trebuie mai întâi să știi ce se întâmplă cu ea. Iar asta nu se poate afla din când în când, ci prin monitorizare constantă. Specialiștii urmăresc an de an cum evoluează populațiile de păsări, pentru a vedea dacă numărul lor crește, scade sau apar schimbări care ar putea deveni, în timp, un semnal de alarmă. „În primul rând, programele de monitorizare a speciilor (care sunt desfășurate cu regularitate anuală și la noi) sunt foarte importante, fiindcă ne arată tendințele populaționale pe termen scurt și mediu. Fără aceste activități nu am fi în posesia informațiilor privind schimbările populaționale ale anumitor specii. După caz, legislația Uniunii Europene permite aplicarea unor măsuri care încurajează conservarea biodiversității (habitate și specii), care, dacă sunt puse în practică, pot ajuta în acest sens. Proiectele care vizează conservarea practică a unor specii și a habitatelor lor pot de asemenea să aibă un aport semnificativ, însă, pentru a avea rezultatele scontate, ele trebuie aplicate pe termen lung”, a completat Daróczi J. Szilárd. Citește și: Păsările pe care puțini oameni le iubesc, dar fără de care natura ar avea o problemă uriașă. Imaginile care le arată altfel