Fotografia câștigătoare a concursului „Vulture Interactions” a fost realizată în Spania de zoologul Thomas Remmits, stabilit în Țările de Jos. Aceasta surprinde un zăgan, cea mai rară specie de vultur din Europa, și un corb care coboară în zbor, în fundal. Credit foto: Thomas Remmits/Wildfocus Thomas. CNN Rolul vulturilor în ecosistem. Vulturii sunt rareori considerați animale frumoase, iar modul lor de hrănire nu îi ajută să câștige simpatia publicului. Un concurs internațional de fotografie încearcă să le schimbe reputația și să arate de ce aceste păsări sunt indispensabile pentru sănătatea ecosistemelor și chiar a oamenilor. O fotografie realizată în Spania de zoologul Thomas Remmits a câștigat ediția din acest an a concursului „Vulture Interactions”. Imaginea surprinde un zăgan, una dintre cele mai rare specii de vulturi din Europa, în timp ce, în fundal, un corb coboară în zbor. Competiția, ajunsă la a doua ediție, prezintă vulturii într-o lumină diferită de cea cu care publicul este obișnuit. Fotografiile surprind interacțiuni, comportamente și detalii care pot trece neobservate. Fotografiile care încearcă să schimbe reputația vulturilor Potrivit CNN.com, rezultatele concursului au fost anunțate pe 20 iulie, iar imaginile premiate prezintă mai multe specii, de la zăganul european până la condorul californian, una dintre cele mai rare păsări din lume. Într-o altă fotografie selectată în concurs apar mai mulți vulturi pleșuvi care interacționează în Bulgaria. Dincolo de valoarea estetică, organizatorii speră ca imaginile să-i determine pe oameni să privească mai atent aceste păsări și să înțeleagă rolul lor. Concursul este organizat în cadrul International Vulture Awareness Day Acest concurs este o inițiativă dedicată informării publicului și protejării speciilor amenințate. André Botha, coordonator al proiectelor din Africa pentru Hawk Conservancy Trust, consideră că percepția negativă afectează direct eforturile de conservare. Oamenii sunt mai puțin dispuși să protejeze animalele pe care le consideră respingătoare sau periculoase, chiar dacă acestea au o funcție esențială în natură. De ce sunt vulturii „echipa de salubritate” a naturii Vulturii consumă rapid cadavrele animalelor și împiedică rămășițele acestora să se descompună vreme îndelungată în mediul înconjurător. Astfel, contribuie la reciclarea nutrienților. Totodată, reduc sursele de hrană disponibile pentru șobolani, câini fără stăpân și alte animale care pot transmite boli. Sistemul digestiv al vulturilor este adaptat pentru o asemenea hrană. Stomacul vulturilor are o aciditate foarte ridicată. Aceasta îi ajută să neutralizeze mulți dintre agenții patogeni prezenți în carnea aflată în descompunere. Atunci când populațiile de vulturi dispar, locul lor nu este preluat automat de un alt animal la fel de eficient. Cadavrele rămân mai mult timp în natură, iar numărul mamiferelor oportuniste poate crește. Un studiu a analizat prăbușirea populațiilor de vulturi din India. Cercetătorii au estimat că dispariția lor funcțională ar fi fost asociată cu peste 500.000 de decese umane suplimentare în perioada 2000–2005. Cercetătorii au pus această situație pe seama degradării condițiilor sanitare, a contaminării apei și a creșterii populațiilor de câini fără stăpân, purtători ai virusului rabic. Medicamentul care a distrus populațiile de vulturi din India În anii 1990, diclofenacul a început să fie folosit pe scară largă în India pentru tratarea animalelor domestice. Substanța rămânea în organismul bovinelor, iar vulturii care le consumau cadavrele sufereau insuficiență renală și mureau. În numai câțiva ani, populațiile unor specii de vulturi din India s-au prăbușit. Scăderea a depășit 95%, iar efectele s-au răspândit în întregul ecosistem. În lipsa vulturilor, cadavrele animalelor au devenit surse de hrană pentru câinii fără stăpân și șobolani. Aceștia se pot apropia mai ușor de așezările umane și pot transmite diferite infecții. Cazul Indiei a devenit unul dintre cele mai clare exemple ale modului în care dispariția unei specii poate avea consecințe neașteptate asupra sănătății publice. Otrăvirea rămâne cea mai mare amenințare În lume există 23 de specii de vulturi, răspândite pe toate continentele, cu excepția Australiei și Antarcticii. Multe dintre ele se confruntă cu un risc ridicat de dispariție. Situația este deosebit de gravă în Africa și Asia. În Lumea Veche există 16 specii de vulturi. Dintre acestea, șapte sunt în pericol critic de dispariție, iar alte două sunt amenințate, potrivit organizatorilor concursului. Otrăvirea reprezintă principalul pericol. Braconierii pot otrăvi intenționat vulturii pentru ca păsările care se rotesc deasupra unui cadavru să nu dezvăluie locul în care a fost ucis un animal. În alte situații, vulturii devin victime indirecte. Oamenii lasă cadavre otrăvite pentru a ucide lei, hiene sau alți prădători, iar păsările mor după ce se hrănesc din aceleași rămășițe. Vulturii sunt amenințați și de pierderea sau fragmentarea habitatelor. Alte pericole sunt coliziunile cu liniile electrice și turbinele eoliene, precum și comerțul ilegal cu părți ale corpului. În anumite regiuni, capetele vulturilor sunt vândute în baza unor credințe tradiționale. Unii oameni cred că vederea excepțională a acestor păsări le-ar putea oferi capacitatea de a anticipa viitorul. Curiozități mai puțin cunoscute despre vulturi Dincolo de aspectul lor neobișnuit și de reputația nemeritată, vulturii au unele dintre cele mai surprinzătoare adaptări din lumea păsărilor. Zăganul se hrănește în principal cu oase. Aproximativ 85–90% din dieta sa poate fi alcătuită din oase. Pe cele prea mari pentru a le înghiți le ridică în aer și le lasă să cadă pe stânci, până când se sparg în bucăți potrivite. Stomacul lor poate digera hrană extrem de contaminată. Acidul gastric al unor specii este suficient de puternic pentru a descompune oase și pentru a distruge numeroși agenți patogeni care ar îmbolnăvi alte animale. Capul lipsit de pene îi ajută să-și regleze temperatura. Mult timp s-a crezut că această adaptare are numai rolul de a păstra pasărea curată când se hrănește. Cercetările indică însă că zonele de piele expusă contribuie și la eliminarea sau conservarea căldurii. Nu toți vulturii găsesc hrana în același mod. Speciile din Lumea Veche se bazează în special pe vederea foarte bună. Unii vulturi americani, precum vulturul-curcan, au și un miros neobișnuit de dezvoltat pentru o pasăre și pot detecta cadavre ascunse de vegetație. Vulturii din Lumea Veche și cei americani nu sunt rude apropiate. Cele două grupuri au evoluat separat, iar asemănările dintre ele reprezintă un caz de evoluție convergentă: specii diferite au dezvoltat soluții similare pentru același rol ecologic. Pot curăța un cadavru într-un timp uimitor de scurt. Potrivit San Diego Zoo Wildlife Alliance, un grup de aproximativ 100 de vulturi africani cu spatele alb poate consuma țesuturile unui cadavru de 50 de kilograme în numai trei minute. Fotografiile premiate pot schimba pentru câteva clipe modul în care aceste păsări sunt privite. Supraviețuirea lor depinde însă de ceva mai mult decât admirația produsă de o imagine: de înțelegerea faptului că vulturi sănătoși înseamnă ecosisteme mai curate și un risc mai mic inclusiv pentru comunitățile umane. Sursa foto: Thomas Remmits/Wildfocus Thomas. CNN