Peștele considerat un adevărat geniu al oceanelor. Are abilități cognitive surprinzătoare. foto: AI Peștii au fost mult timp asociați cu o memorie foarte scurtă și cu un nivel redus de inteligență. Cercetările realizate în ultimele decenii conturează însă o imagine mult mai complexă. Unele specii sunt capabile să învețe, să se adapteze la situații noi, să rezolve probleme și chiar să manifeste comportamente care ridică întrebări despre modul în care se percep pe ele însele. Unul dintre cele mai cunoscute experimente folosite pentru studierea acestor capacități este testul oglinzii, prin care cercetătorii încearcă să observe dacă un animal își recunoaște propria imagine. Rezultatele obținute la anumite specii de pești au stârnit un interes deosebit în comunitatea științifică. Diavolul de mare, unul dintre cei mai puternici candidați la titlul de „cel mai deștept pește” Printre speciile despre care cercetătorii consideră că au abilități cognitive remarcabile se numără diavolii de mare (pisicile de mare), pești aparținând genului Mobula. Aceștia se remarcă nu doar prin dimensiunile impresionante, ci și prin dezvoltarea sistemului lor nervos. Unul dintre argumentele importante este reprezentat de creier. Diavolii de mare au un creier foarte mare în comparație cu dimensiunea corpului, iar anumite regiuni asociate cu procese precum învățarea, comunicarea și rezolvarea problemelor sunt bine dezvoltate. Viața lor în mediul marin presupune și o serie de provocări complexe. Aceste animale pot parcurge distanțe considerabile în căutarea hranei, în special a zonelor bogate în plancton. Pentru a se deplasa eficient și pentru a identifica locurile favorabile alimentării, trebuie să utilizeze mecanisme sofisticate de orientare și coordonare. Mai mult, comportamentul lor demonstrează o capacitate interesantă de adaptare la schimbările provocate de activitatea umană. În anumite situații, diavolii de mare pot profita de luminile artificiale care atrag organisme marine mici, transformând astfel un element al mediului modificat de oameni într-o oportunitate pentru hrănire. Citește și: Descoperire uimitoare despre orci: lovesc peștii uriași cu o asemenea forță încât îi fac să explodeze. Imagini VIDEO în premieră Ce au arătat experimentele cu oglinda Un studiu publicat în 2016 a analizat reacțiile unor exemplare de diavoli de mare aflate în captivitate atunci când acestea au fost expuse unei oglinzi. În loc să reacționeze pur și simplu ca și cum în fața lor s-ar afla un alt animal, exemplarele observate au început să execute mișcări neobișnuite și repetitive în timp ce își urmăreau reflexia. Printre comportamentele remarcate s-au numărat mișcări ale înotătoarelor din apropierea gurii și eliberarea unor bule în timp ce animalele priveau imaginea din oglindă. Aceste reacții i-au determinat pe cercetători să ia în calcul posibilitatea ca peștii să încerce să verifice dacă reflexia le aparține. Totuși, rezultatele nu reprezintă, de unele singure, o dovadă definitivă a existenței conștiinței de sine. De ce testul oglinzii nu este suficient Testul oglinzii este unul dintre instrumentele utilizate pentru investigarea recunoașterii de sine la animale, însă interpretarea rezultatelor este dificilă. Pentru a avea o demonstrație mai convingătoare, cercetătorii pot utiliza și testul marcajului. În cadrul acestuia, animalului îi este aplicat un semn pe o zonă a corpului pe care nu o poate vedea în mod obișnuit. Dacă, după ce se privește în oglindă, încearcă să atingă sau să îndepărteze semnul, comportamentul poate constitui un indiciu că animalul a asociat imaginea din oglindă cu propriul corp. Chiar și în acest caz, oamenii de știință trebuie să fie precauți. Un anumit comportament poate avea mai multe explicații, iar ceea ce reprezintă „recunoașterea de sine” pentru un animal acvatic poate fi diferit de experiența umană. Peștele sanitar, un alt exemplu surprinzător Diavolul de mare nu este singurul pește care a atras atenția cercetătorilor. Un alt candidat interesant este peștele sanitar, cunoscut pentru comportamentele sale neobișnuite, scrie iflscience.com. În anumite experimente, acesta a reacționat la un semn plasat pe corp după ce și-a văzut imaginea în oglindă. Animalul a încercat să îndepărteze marcajul, ceea ce a fost interpretat de unii specialiști drept posibil indiciu al capacității de a-și identifica propria imagine. Acest rezultat a provocat însă numeroase discuții în lumea științifică. Nu toți cercetătorii consideră că o astfel de reacție demonstrează automat existența conștiinței de sine. Experimentele cu animale sunt dificil de interpretat, mai ales atunci când încercăm să aplicăm unor specii foarte diferite concepte dezvoltate pornind de la experiența umană. Citește și: Doi pești aurii au câștigat în instanță statutul de ființe cu drepturi! Protecția animalelor a reclamat condițiile în care erau ținuți într-un acvariu din restaurant Creierul mare nu înseamnă automat inteligență mai mare Deși dimensiunea creierului este unul dintre elementele analizate atunci când oamenii de știință studiază inteligența animalelor, aceasta nu poate fi considerată un criteriu absolut. Un creier voluminos nu garantează, în sine, o capacitate cognitivă superioară. La fel de importantă poate fi organizarea creierului și modul în care sunt conectate diferitele regiuni. Păsările oferă un exemplu foarte bun. Deși au creiere mult mai mici decât cele ale unor mamifere, anumite specii sunt capabile de comportamente extrem de complexe. Unele pot folosi obiecte ca instrumente, pot rezolva probleme și pot învăța din experiențele anterioare. Prin urmare, cercetătorii analizează tot mai mult structura și funcționarea creierului, nu doar greutatea sau volumul acestuia. Inteligența peștilor este mai complexă decât se credea Imaginea peștilor ca animale care funcționează exclusiv pe baza unor instincte simple este pusă tot mai mult sub semnul întrebării. Studiile asupra comportamentului lor indică existența unor forme de învățare și adaptare care pot fi surprinzător de sofisticate. Unele specii sunt capabile să învețe din mediul înconjurător, să își modifice comportamentul în funcție de situație și să găsească soluții pentru a obține hrană sau pentru a evita anumite pericole. În cazul diavolilor de mare, dimensiunea creierului, comportamentul complex și rezultatele experimentelor cu oglinda îi transformă într-unul dintre cei mai interesanți candidați atunci când vine vorba despre inteligența peștilor. Totuși, oamenii de știință evită să stabilească un clasament definitiv. Inteligența animală este un fenomen mult mai complicat decât o simplă comparație între dimensiunile creierelor. Ceea ce este cert este că lumea subacvatică ascunde specii capabile de comportamente mult mai sofisticate decât s-a crezut mult timp.