Nivelul record de scăzut al Dunării a dus la o descoperire impresionantă: rămășițe de mamut. foto: AI Scăderea accentuată a nivelului Dunării continuă să scoată la iveală surprize neașteptate. În nordul Bulgariei, în apropierea orașului Ruse, localnicii au făcut o descoperire care i-a pus imediat în alertă pe specialiști: mai multe fragmente osoase despre care se crede că au aparținut unui mamut preistoric au fost găsite în albia fluviului, după retragerea apelor la cote istorice. Descoperire preistorică în nordul Bulgariei: colți și mandibulă de mamut, găsite după retragerea apelor Descoperirea a fost făcută în satul Ryahovo, situat pe malul Dunării. Un localnic a observat oasele ieșite la suprafață într-o zonă care până de curând era acoperită de apă și a anunțat autoritățile. La scurt timp, o echipă de experți din cadrul Muzeului Regional de Istorie din Ruse s-a deplasat la fața locului pentru a evalua situația. Primele cercetări au indicat faptul că rămășițele ar putea proveni de la un mamut care a trăit în urmă cu peste 10.000 de ani. Specialiștii au identificat mai multe fragmente importante, inclusiv o mandibulă, doi colți și ceea ce pare a fi o coastă. Rămășițele unui animal despre care se crede că a fost un mamut preistoric au fost descoperite în nordul Bulgariei. foto: captură video „La prima examinare am identificat o mandibulă, doi colți și, cel mai probabil, o coastă. Oasele vor fi supuse unor analize detaliate pentru a stabili cu exactitate originea și vechimea lor”, a explicat Nikolay Nenov, directorul Muzeului Regional de Istorie din Ruse, pentru agenția bulgară BTA. Rămășițele au fost recuperate și transportate pentru investigații suplimentare Cercetătorii vor încerca să stabilească nu doar specia exactă din care a făcut parte animalul, ci și perioada în care acesta a trăit. Primele estimări sugerează că mamutul ar fi trăit într-o regiune care, în urmă cu mii de ani, avea un peisaj complet diferit de cel actual, fiind dominată de zone mlăștinoase. Citește și: Craniul unui mamut, vechi de aprox. 350.000 de ani, a fost expus la Palatul Culturii din Iași Potrivit specialiștilor, există ipoteza că animalul s-ar fi împotmolit într-o astfel de mlaștină și ar fi murit acolo, iar sedimentele au conservat oasele până în prezent. „Nu putem vorbi despre o descoperire spectaculoasă în sensul clasic al cuvântului, însă orice astfel de vestigiu este extrem de valoros pentru cercetarea științifică și pentru înțelegerea faunei preistorice din această regiune”, a precizat Nenov. Descoperirea vine într-un context dificil pentru Dunăre. Fluviul traversează una dintre cele mai severe perioade din ultimii ani, după ce seceta prelungită și temperaturile extreme au dus la scăderea nivelului apei la valori neobișnuit de mici. În mai multe sectoare ale Dunării au apărut insule de nisip, bancuri de aluviuni și porțiuni ale albiei care în mod normal se află sub apă. Tocmai aceste condiții au făcut posibilă observarea rămășițelor preistorice, care au rămas ascunse timp de milenii sub sedimentele depuse pe fundul fluviului. Cercetătorii speră că analizele de laborator vor oferi noi informații despre mediul natural care exista în regiune la finalul ultimei ere glaciare și despre animalele care populau atunci valea Dunării. Citește și: Se hrăneau veverițele preistorice cu carne de mamut? Răspunsul se află în permafrost