„Măgarii pompieri” ajută Spania să prevină incendiile de vegetație. Soluția veche care completează tehnologia modernă

În timp ce sateliții, dronele și inteligența artificială sunt folosite tot mai des pentru combaterea incendiilor de vegetație, în Spania o metodă veche de sute de ani își dovedește din nou eficiența. În sudul Cataloniei, o turmă de măgari salvați din situații de abandon sau abuz contribuie la prevenirea răspândirii flăcărilor, curățând vegetația uscată care alimentează incendiile.

Inițiativa, denumită „Tivissa Donkey Firefighters”, transformă animalele salvate în adevărați „pompieri naturali”, oferindu-le în același timp o nouă șansă la viață.

Incendiile devastează sudul Europei

Vara aceasta, sudul Europei s-a confruntat cu incendii de vegetație izbucnite mai devreme decât în mod obișnuit.

În Spania, aproximativ 97.000 de hectare au fost deja distruse de flăcări, iar unul dintre incendiile recente din sudul țării s-a transformat într-unul dintre cele mai grave din ultimii ani.

În acest context, prevenirea incendiilor a devenit o prioritate, iar pe lângă tehnologiile moderne există și soluții surprinzător de eficiente inspirate din natură.

Cum au devenit măgarii „pompieri” în Spania

La aproximativ 130 de kilometri sud de Barcelona, organizația non-profit Tivissa Donkey Firefighters recuperează măgari abandonați sau maltratați și îi folosește pentru a curăța vegetația uscată din zonele montane și rurale.

Prin pășunatul continuu, animalele consumă iarba uscată și plantele care se aprind cel mai ușor, creând astfel bariere naturale ce pot încetini sau opri propagarea incendiilor.

Fondatorul proiectului, Joan Cedó Sans, a salvat primii măgari în anul 2020. Astăzi, turma numără 62 de animale, care sunt mutate periodic pentru a curăța atât terenuri private, cât și suprafețe publice.

„Suntem recunoscători acestor animale, care meritau o a doua șansă”, spune Cedó.

Citește și: Incendii intenționate în Italia: autoritățile spun că pisici cu materiale inflamabile legate de coadă au fost folosite pentru a răspândi focul

Totul a început după un incendiu

Ideea proiectului s-a născut după incendiile care au afectat zona Cataloniei în 2013. Cedó a vrut să afle dacă măgarii pot curăța vegetația din jurul proprietății sale.

„Au mâncat absolut tot”, își amintește el.

Experimentul s-a transformat rapid într-o activitate permanentă. Între timp, Cedó a devenit primarul localității Tivissa, iar coordonarea zilnică a proiectului a fost preluată de voluntarul Jordi García.

„Este o satisfacție enormă. Lucrezi în natură și, în același timp, oferi acestor animale o nouă șansă”, spune acesta.

Măgari salvați de la abator

Fiecare animal din proiect are propria poveste. Roberto, unul dintre primii măgari salvați, fusese folosit la curse, însă a fost trimis la abator după ce nu a mai câștigat competiții din cauza constituției sale robuste.

„Este un măgar special și cred că știe asta”, spune Cedó.

O altă măgăriță, Paloma, ajunsese obeză după ce fusese hrănită cu biscuiți și cuburi de zahăr.

„Nu este o dietă potrivită pentru un astfel de animal. Și aceasta este o formă de cruzime”, explică fondatorul proiectului.

Astăzi, animalele beneficiază de îngrijire veterinară, hrană suplimentară donată de ferme locale și trăiesc într-o turmă stabilă.

De ce sunt măgarii atât de eficienți

Specialiștii spun că măgarii consumă exact vegetația care reprezintă cel mai mare pericol în timpul verii.

Profesorul Jordi Bartolomé Filella, cercetător în ecologia erbivorelor la Universitatea Autonomă din Barcelona, explică faptul că aceste animale preferă ierburile care se usucă rapid și devin combustibil ideal pentru incendii.

În plus, spre deosebire de capre sau oi, măgarii sunt mai grei. Prin greutatea lor, ei strivesc stratul continuu de frunze uscate, întrerupând astfel „calea” de propagare a focului.

„Munca pe care o fac măgarii nu poate fi înlocuită de capre sau oi. Sunt mai masivi, calcă mai apăsat și consumă o cantitate mai mare de vegetație”, spune Cedó.

Citește și: Câinele tău ar putea provoca accidental un incendiu în casă? Greșelile pe care mulți stăpâni nici nu le iau în calcul

Nu elimină incendiile, dar le fac ușor de controlat

Cercetările arată că pășunatul controlat poate reduce semnificativ intensitatea incendiilor și este, în multe situații, mai ieftin decât curățarea mecanizată a vegetației. Totuși, profesorul Bartolomé avertizează că această metodă nu poate garanta dispariția incendiilor.

„Este dificil să spunem că pășunatul va preveni toate incendiile, însă poate reduce intensitatea lor și le poate face mult mai ușor de stins”, explică specialistul.

În plus, măgarii întrețin și culoarele antiincendiu deja create de autorități, iar potecile formate de animale pot fi folosite ulterior de pompieri pentru întinderea furtunurilor de intervenție.

O idee veche, readusă la viață

Focul face parte din ecosistemele mediteraneene de mii de ani, iar animalele erbivore au avut întotdeauna un rol esențial în controlul vegetației.

„Fără erbivore, această biomasă va fi consumată mai devreme sau mai târziu de incendii. Diferența este că animalele o fac treptat, în timp ce focul o distruge brusc, cu efecte devastatoare asupra ecosistemelor și oamenilor”, explică profesorul Bartolomé.

În 2025, incendiile de vegetație din Europa au eliberat în atmosferă un nivel record de 13 milioane de tone de carbon, iar efectele lor continuă mult timp după stingerea flăcărilor, deoarece pădurile distruse nu mai absorb dioxid de carbon, iar fumul poate afecta sănătatea oamenilor la sute sau chiar mii de kilometri distanță.

Proiecte similare apar în toată Spania

Modelul din Tivissa nu este singurul.

• În sudul Spaniei, organizația El Burrito Feliz folosește încă din 2014 măgari salvați pentru a curăța vegetația din apropierea Parcului Național Doñana.
• În Galicia, cai sălbatici sunt reintroduși în natură pentru a acționa ca „mașini de tuns iarba”, reducând riscul incendiilor.
• În Catalonia, programul „Ramats de Foc” reunește crescători de oi și capre cu pompierii locali pentru a pășuna zonele cu risc ridicat de incendiu. Carnea și brânzeturile provenite de la aceste turme sunt comercializate sub o etichetă specială, astfel încât cumpărătorii contribuie direct la finanțarea prevenirii incendiilor.

Autoritățile cer mai mult sprijin financiar

Specialiștii consideră că astfel de proiecte ar putea avea un impact mult mai mare dacă ar beneficia de finanțare publică, la fel ca lucrările mecanizate de curățare a vegetației.

În prezent, crescătorii primesc între 80 și 300 de euro pe hectar, în funcție de tipul terenului, sume considerate insuficiente pentru a susține astfel de inițiative.

Din acest motiv, organizația Tivissa Donkey Firefighters depinde în continuare de donații și parteneriate locale pentru îngrijirea animalelor.

„Acest proiect s-a născut din întâmplare, fără un plan bine stabilit. Dar ne-a oferit lecții extraordinare, atât pe plan social, cât și personal”, spune Joan Cedó, potrivit CNN.

El crede că succesul inițiativei nu constă în inventarea unei soluții noi, ci în readucerea în prim-plan a unor practici tradiționale.

„Nu facem nimic diferit de ceea ce făceau strămoșii noștri. Doar redăm valoarea muncii din mediul rural și relației dintre oameni și animale”, concluzionează acesta.