Țestoasele sunt genetic mai înrudite cu crocodilii și păsările decât cu șerpii și șopârlele. Foto: AI Timp de foarte mulți ani, oamenii de știință au considerat că țestoasele sunt înrudite îndeaproape cu șerpii și șopârlele, clasificându-le în același grup de reptile. Însă cercetările moderne bazate pe analiza ADN-ului schimbă această perspectivă și oferă o imagine complet diferită asupra evoluției acestor animale. Țestoasele sunt printre cele mai vechi viețuitoare care încă există pe Terra, strămoșii lor apărând cu aproximativ 200–300 de milioane de ani în urmă. Deși fac parte din clasa reptilelor, poziția lor exactă în arborele evolutiv a fost mult timp subiect de dezbatere în rândul biologilor și paleontologilor. Analiza ADN-ului a schimbat clasificarea O echipă internațională de cercetători a realizat un amplu studiu genetic, publicat în revista Royal Society Biology Letters, pentru a înțelege mai bine relațiile de înrudire dintre principalele grupe de reptile și păsări. Pentru această cercetare au fost analizate secvențe de ADN provenite de la numeroase specii. Printre animalele incluse în studiu s-au numărat șarpele de porumb din America de Nord, două specii de țestoase, aligatorul american, crocodilul marin întâlnit în Australia și sud-estul Asiei, tuatara – o reptilă considerată o adevărată „fosilă vie”, care supraviețuiește în prezent doar în Noua Zeelandă –, anola verde, o specie de șopârlă originară din America, precum și mai multe păsări, inclusiv găina domestică și cinteza-zebră australiană, scrie nytimes.com. Compararea informațiilor genetice provenite de la aceste specii le-a permis cercetătorilor să reconstruiască mult mai precis arborele evolutiv al vertebratelor. Citește și: O broască țestoasă rară, urmărită prin satelit. Povestea lui Lucero, una dintre ultimele țestoase marine cu carapacea de piele din Pacificul de Est Țestoasele sunt rude apropiate ale crocodililor Rezultatele cercetării au arătat că țestoasele nu sunt atât de apropiate de șerpi și șopârle pe cât se credea anterior. Din punct de vedere genetic, ele împărtășesc o înrudire mai strânsă cu crocodilii și chiar cu păsările. Astfel, oamenii de știință le încadrează în grupul arhosaurienilor (Archosauria), din care fac parte și crocodilienii, păsările moderne și dinozaurii care au dominat planeta în urmă cu milioane de ani. Această concluzie modifică semnificativ modul în care este înțeleasă evoluția reptilelor și confirmă faptul că aspectul exterior al unui animal nu reflectă întotdeauna legăturile sale evolutive. De ce au fost confundate atât de mult timp Confuzia privind poziția țestoaselor în arborele vieții a persistat timp de secole deoarece aceste reptile prezintă numeroase caracteristici anatomice asemănătoare cu cele ale șerpilor și șopârlelor. Un exemplu este structura inimii, care, la țestoase, este alcătuită din trei compartimente, o trăsătură întâlnită și la majoritatea celorlalte reptile, dar diferită de cea a crocodililor. Tocmai aceste asemănări morfologice i-au determinat pe specialiști să creadă, pentru mult timp, că țestoasele aparțin aceluiași grup evolutiv cu lepidosaurienii, categoria care include șerpii, șopârlele și tuatara. Noile cercetări genetice demonstrează însă că aceste asemănări sunt insuficiente pentru stabilirea relațiilor de rudenie și că ADN-ul oferă informații mult mai precise despre originea speciilor. Citește și: Ce s-a întâmplat când 500 de țestoase au fost eliberate în deșertul Sahara, după ce ecologii s-au chinuit să planteze sute de copaci? Un strămoș comun pentru două mari ramuri ale reptilelor Potrivit cercetătorilor, atât arhosaurienii, cât și lepidosaurienii provin dintr-un strămoș reptilian comun care a trăit cu sute de milioane de ani în urmă. Ulterior, cele două ramuri au evoluat separat, dezvoltând caracteristici proprii. Analizele genetice permit astăzi identificarea acestor legături evolutive cu o precizie imposibil de atins doar prin compararea scheletelor sau a altor trăsături anatomice. Descoperirea oferă o perspectivă nouă asupra istoriei reptilelor și contribuie la o mai bună înțelegere a modului în care au evoluat unele dintre cele mai vechi grupuri de vertebrate care continuă să trăiască pe Pământ.